Onomastică şi istorie - Comuna Rucăr - Judeţul Argeş - Interferenţe lingvistice şi istorice - Rucăr - Argeş - Rucăr - Făgăraş, Soveja, Rucăreni - Dragosloveni

  • Autor:

  • Editura: Editura Universitară

    ISBN: 978-973-749-646-1

  • Anul publicării:

    Ediţia: I

    Pagini: 253

1500 RON

Disponibilitate: stoc epuizat

Acest produs nu este pe stoc momentan.



Mai multe detalii Onomastică şi istorie - Comuna Rucăr - Judeţul Argeş - Interferenţe lingvistice şi istorice - Rucăr - Argeş - Rucăr - Făgăraş, Soveja, Rucăreni - Dragosloveni

Ideea de a realiza o lucrare de onomastică m‑a obsedat din anii studenţiei. Profesorii de la Facultatea de Filologie, Universitatea Bucureşti, care mi‑au fost dascăli de seminar sau de curs la limba română: Matilda Caragiu Marioţeanu, Maria Manoliu‑Manea, Alexandru Niculescu, academicienii Iorgu Iordan, Alexandru Graur, Dimitrie Macrea, Ion Coteanu, Jack Byck mă întrebau, nu de puţine ori, de unde vine numele meu de Micudă – un nume destul de rar sau chiar foarte puţin răspândit. L‑am găsit menţionat pe pereţii interiori ai Bisericii din Zărneşti – judeţul Braşov, fireşte mai târziu, când mă ocupam de teza mea de doctorat. Regretatul domn Apostol Buşulenga, soţul doamnei academician Zoe Dumitrescu‑Buşulenga, a identificat numele respectiv ca fiind aromân. Academicienii Iorgu Iordan, Alexandru Graur – specialişti în probleme de onomastică – trimiteau etimologia cuvântului undeva departe spre indo‑europenism sau în spaţiul japonez.

Întrucât numele nu l‑am găsit atestat în zona Rucărului, până astăzi nu am putut elucida misterul, el rămânând în comuna Bughea de Jos, Câmpulung‑Argeş.

O influenţă hotărâtoare privind alegerea temei de doctorat a avut‑o asupra mea prof. univ. Augustin Z.N. Pop, împătimitul întru Mihai Eminescu şi care, asemenea lui Perpessicius, avea să sfârşească fără vedere. Olga Popescu, soţia domnului Augustin Z.N. Pop, a fost la Câmpulung‑Muscel profesoara mea de română şi, din când în când, venea şi făcea ore cu noi la Liceul Pedagogic de fete şi Augustin Z.N. Pop – profesor pe atunci (1950–1954) – la Liceul Pedagogic de băieţi.

Hotărârea am luat‑o aproximativ între 1970–1972, după ce începusem să culeg unele impresii şi materiale din activităţile de pe teren, pe care le desfăşuram şi pe linie de serviciu, la Ministerul Învăţământului.

Nu mi‑am putut închipui că mă voi înhăma la o muncă titanică, fiindcă aşa a fost. Cercetările pe teren în cele trei zone: Rucăr–Argeş, Rucăr–Făgăraş, Rucăr–Dragosloveni–Soveja, chestionare, arhive, discuţii cu oamenii, consultarea lucrărilor de specialitate din ţară şi străine, confruntări cu specialiştii Institutului de lingvistică de la Bucureşti – Gheorghe Bolocan şi Christian Ionescu, cu Grigore Rusu de la Cluj – au condus la elaborarea lucrării. Profesorul Augustin Z.N. Pop l‑a abordat şi pe lingvistul Alf Lombard din Suedia, al cărui student fusese la Bucureşti, un bun cunoscător al limbii române şi al romanisticii, în legătură cu eventualele atestări ale romanităţii în zona Rucăr‑Argeş. Şi răspunsul nu s‑a lăsat aşteptat pentru că savantul suedez a transmis la Institutul de Istorie „N. Iorga“ o interesantă lucrare a diplomatului suedez Claes Brorssor Rŕlamb (1622–1698) care, la 1657, a trecut spre Constantinopol, ca ambasador prin ţara noastră, oprindu‑se şi în acest spaţiu al Rucărului, pe care‑l descrie deosebit de frumos şi sugestiv pentru cercetarea noastră.

Am tradus cu ajutorul unor specialişti de la Ministerul Afacerilor Externe capitolul care mă interesa. De asemenea, am folosit ca documentare o serie de studii din literatura de specialitate franceză şi germană, unde am găsit idei foarte interesante. Mi‑au fost de un mare folos studiile şi discuţiile cu dl. dr. Gh. Pârnuţă, unul dintre cei mai avizaţi cercetători ai zonei respective şi care mi‑a pus la îndemână şi un volum, pe atunci în curs de apariţie, de documente rucărene, precum şi o monografie sociologică a Rucărului, ce a apărut în 1972.

Îndrumări deosebite am primit în prima parte – examene, referate – de la academicianul Dimitrie Macrea – a cărui doctorandă am fost doi ani 1972–1974, până când boala nu i‑a mai permis răgazul necesar. Continuând cu academicianul Alexandru Graur, am reuşit să duc la bun sfârşit, în anul 1976, lucrarea ce putea să facă obiectul doctoratului.

Mi‑am susţinut lucrarea în amfiteatrul „Al. Odobescu“ al Facultăţii de Filologie, Bucureşti, având ca preşedinte pe acade­micianul Ion Coteanu, pe atunci şi decanul facultăţii. Din comisie au făcut parte academicianul Alexandru Graur – conducătorul doctoratului, prof. univ. dr. Grigore Brâncuş, cercetător dr. Gheorghe Bolocan, şeful sectorului de onomastică de la Institutul de Lingvistică, cercetător dr. Grigore Rusu, Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Babeş–Bolyai“ din Cluj–Napoca.

Teza a fost susţinută în ziua de 21 iulie 1976, confirmată prin hotărârea nr. 130/461, din 27 iulie 1976, Universitatea Bucureşti. Titlul de doctor în Filologie a fost confirmat în Şedinţa Comisiei Superioare de Diplome, de pe lângă Ministerul Educaţiei şi Învăţământului la 25 septembrie 1976, cu 63 de voturi pentru, din 64 prezente, un vot fiind anulat.

Lucrarea poate oferi un model de realizare de către profesori şi elevi şi a altor asemenea monografii locale, ştiut fiind faptul că interferenţele dintre onomastică şi istorie pun în valoare originea, continuitatea şi unitatea, pentru atestarea existenţei noastre în acest spaţiu.

Am considerat că este util să fie cunoscute opiniile conducă­torului de doctorat şi a referenţilor specialişti, tocmai în ideea încurajării unei asemenea activităţi.

Acesta a fost şi motivul pentru care Editura „Univers Enciclopedic“, prin distinsul ei director Vlad Popa, preluând oferta mea, a obţinut o subvenţie de la Ministerul Culturii, pentru care aducem mulţumirile noastre.

Deşi lucrarea presupune o cercetare realizată cu 30 de ani în urmă ea este actuală pentru că în zona Rucăr‑Argeş, după cum se poate constata din documentele studiate şi prezentate în lucrare, modificările onomastice, mai ales cele toponimice, apar mai greu.

Închin această lucrare de suflet dascălilor mei care azi nu mai sunt, dar de la care am învăţat că prin muncă, ambiţie, perseverenţă poţi dobândi şi bucurii şi încă nu simple, cum sunt cele pe care viaţa mi le‑a dăruit, la încheierea unui secol rotund XX, spre cel de‑al XXI‑lea, secol care începe semnificativ prin declararea de către Ion Caramitru – Ministrul Culturii –, a anului 2000, „Anul Mihai Eminescu“.

Astfel, gândurile mele se îndreaptă cu pioşenie şi respect către cei ce au rămas printre noi, prin ceea ce au realizat în ştiinţa lingvisticii româneşti, şi nu numai – academicienii: Iorgu Iordan, Alexandru Graur, Ion Coteanu, Dimitrie Macrea, prof.univ. dr. Augustin Z.N. Pop, Mioara Avram şi către cei în viaţă pe care i‑am menţionat mai sus.

Aduc mulţumirile mele domnului Gh. Pârnuţă, un distins istoric al locurilor muscelene, familiei mele care mi‑a susţinut efortul şi în momente de deznădejde, colegilor şi prietenilor mei, prof. Gelu Stănescu, un distins specialist în limba franceză, Christian Ionescu, un mare specialist în probleme de onomastică şi care, deşi nu mai este astăzi în ţară, numele său este rostit în contextul ştiinţei româneşti privind onomastica.

Am lăsat la urmă, fiindcă etapele elaborării o confirmă, pe prietena mea Elena Matei, care, cu dragostea şi competenţa cunoscută, a dactilografiat impecabil o lucrare care punea multe probleme şi pentru care‑i trimit în spaţiul Americii, unde trăieşte astăzi împreună cu fiul ei Cătălin, mulţumirile mele.

Un omagiu de suflet aduc locuitorilor comunei Rucăr‑Argeş fostului primar Gh. Miloş, directorului Liceului, Nicolae Rădulescu, dascălilor de şcoală şi locuitorilor satului Rucăr din comuna Viştea, satul Rucăr, judeţul Braşov şi comunei Soveja, directoarei de atunci a şcolii din Soveja, Florica Albu – oameni inimoşi, care mi‑au acordat în timpul cercetărilor mele un sprijin deosebit.

Mulţumesc în pragul anului 2000 Editurii Univers Enciclo­pedic, directorului Vlad Popa, d‑nei Rodica Chiriacescu şi tuturor celor care au lucrat la calculator şi tipografie pentru ca lucrarea să vadă lumina tiparului la începutul mileniului trei ca un omagiu adus oamenilor şi locuitorilor celor trei Rucăre: Rucăr‑Argeş, Făgăraş‑Braşov, Soveja‑Vrancea.

Plecând de la menţiunea că în zona Muscelului mai multe sate s‑au format prin emigrări româneşti din Transilvania, prin părinţi şi, mai departe, prin bunici, ne aşezăm şi noi în zonele respective: Corbi, Nucşoara (după mamă) şi Bughea de Jos (după tată).

În anul 2001, la 25 de ani de la susţinerea lucrării de doctorat (21 iulie 19716), prin bunăvoinţa Editurii Meteor Press, a directorului ei, dl. Gigi Alecu, Onomastică şi istorie a văzut lumina tiparului în a II‑a ediţie.

Tuturor celor care au contribuit la apariţia celei de a II‑a ediţii aducem mulţumirile noastre.

I‑am avut alături pe prietenii mei: Sybila, Nicu, Tudor Emmanuel‑ Fertig, care m‑au încurajat şi de care mă leagă o prietenie de peste 40 de ani.

Această a treia ediţie apare în anul 2009, la Editura Universitară, prin deosebita bunăvoinţă şi înţelegere a Domnului Director Vasile Muscalu, căruia îi aducem mulţumirile noastre pentru sprijinul acordat pentru ca această carte de suflet să vadă lumina tiparului. Mulţumim întregului colectiv al editurii care a contribuit la realizarea lucrării: Ameluţa Vişan, Angelica Badea, conf. dr. Gh. Iovan, celor care au tipărit lucrarea.

Mulţumiri deosebite şi pentru Doamna Rodica Chiriacescu, care încă de la prima ediţie, a dat dovadă de distincţie intelectuală şi profesională, interes şi suflet.

Mulţumiri sorei mele, Rodica Muşetoiu, absolventă a Facultăţii de Filologie, Universitatea Bucureşti, care, în calitate de lucrător la Arhivele Naţionale, mi-a facilitat confruntări interesante cu lumea documentelor.

Ne bucurăm că această carte, în care Ardealul, Moldova şi Ţara Românească îşi dau mâna din nou – prin nume de oameni şi locuri, prin evenimente istorice care le‑au marcat existenţa – poate să apară, acum, la început de secol XXI.

Un gând de respect pentru oamenii locurilor celor trei Rucăre şi urarea de a dăinui peste timp, aşa cum au făcut-o şi până acum.

 

Constanţa Bărboi

 

25.05.2009

Despre autor

Constanţa Bărboi

Unde se găseşte

  • Anticariat online
  • SC Atlas Group Distribution SRL– Bucuresti

  • SC Astro Impex SRL- Bucuresti

  • SC Nicol Cart SRL – Bucuresti

  • SC Larry Cart SRL – Bucuresti

  • SC Rolcris Impex SRL – Bucuresti

  • SC Stand Agentie Difuzare Carte – Bucuresti

  • SC Vox 2000 Com SRL – Bucuresti

  • SC Maricom 94 SRL – Bucuresti

  • SC Mario Fair Play Impex SRL – Bucuresti

Te-ar mai putea interesa şi..

Vasile Alecsandri. Poezii, corespondenţă şi statistică

Vasile Alecsandri. Poezii..

Limba si literatura romana

800 RON Detalii

Fascinatia literaturii fantastice

Fascinatia literaturii fa..

Limba si literatura romana

800 RON Detalii

Bariere lingvistice in comunicarea didactica

Bariere lingvistice in co..

Limba si literatura romana

000 RON Detalii


Particularităţi lingvistice ale conversaţiei de tip chat

Particularităţi lingvis..

Limba si literatura romana

800 RON Detalii

Hamlet - principele Danemarcei. Drama in cinci acte si opt parti de la Shakespeare tradusa de D.P. Economu. Editie critica, studiu lingvistic si note de Aida Todi

Hamlet - principele Danem..

Limba si literatura romana

000 RON Detalii

Strategii de mediatizare a discursului politic in presa regionala

Strategii de mediatizare ..

Limba si literatura romana

000 RON Detalii

Promoţii

Ghid de contabilitate si legislatie pentru Casele de Ajutor Reciproc

Ghid de contabilitate si ..

Contabilitate

4300 RON Detalii 48.17 RON

Contabilitatea in partida dubla si legislatia persoanelor juridice fara scop patrimonial, simplificata si actualizata

Contabilitatea in partida..

Contabilitate

5200 RON Detalii 57.8 RON

Memomed 2017

Memomed 2017..

Medicina

6400 RON Detalii 80 RON

Recomandările editurii

Citatul zilei

Preceptele dreptului sunt: sa traiesti cinstit, sa nu vatami altuia, sa dai fiecaruia ce i se cuvine

Iustinian

Personalităţi

Nicolae Iorga Nicolae Iorga Nicolae Iorga  a fost istoric, critic literar, dramaturg, poet, ministru, prim-minist ... citeşte mai mult →

Interviuri

ROBERT SCHWARTZ ROBERT SCHWARTZ   Robert Schwartz este sef de redactie al Redactiei romane a postului de ... citeşte mai mult →