Filologie si didactica

  • Autor:

  • Editura: Editura Universitară

    ISBN: 978-606-591-322-6

    Doi: 10.5682/9786065913226

  • Anul publicării:

    Ediţia: I

    Pagini: 259

000 RON

Disponibilitate: stoc epuizat

Acest produs nu este pe stoc momentan.



Cuprinsul cărţii Filologie si didactica

CUPRINS

INTRODUCERE / 9

TEORIE ŞI CRITICĂ LITERARĂ. ISTORIE LITERARĂ / 11

SUCCINTE CONSIDERAŢII ASUPRA CELEI DE-A DOUA PERIOADE A SUPRAREALISMULUI ROMÂNESC (Paul Dugneanu) / 11

 REDIMENSIONAREA TEORETICĂ A MITANALIZEI LA IOAN PETRU CULIANU (Graţiela Dumitrache) / 15

VINTILĂ HORIA SAU EXILUL CREATOR (Camelia Ciurescu, Carmen Rugină) / 22

STRUCTURI SIMETRICE, COMPLEXITATE SEMANTICĂ ALGORITMI AI VALORII ESTETICE ÎN TEXTUL LITERAR. STUDIU DE CAZ: ANALIZA RAPORTULUI NARATIV/DESCRIPTIV ÎN ENIGMA OTILIEI DE G. CĂLINESCU (Lăcrămioara Berechet, Alina Buzatu) / 33

CULTURĂ ŞI IDENTITATE ÎN PROZA ASERVITĂ A CELLEI SERGHI (Ana-Daniela Gheorghe) / 40

FEMEIA ÎN ROMANELE LUI CEZAR PETRESCU. Abordare culturală, istorică Şi psihologică (Simona Tănase) / 52

 LINGVISTICĂ / 59

 CONSIDERAŢII ASUPRA STILULUI RELIGIOS (Nistor Bardu) / 59

EVOLUŢIA LIMBII ÎNTRE CONFLICT ŞI NEGOCIERE (Cosmin Căprioară) / 70

 CATEGORIA CAZULUI ÎN FLEXIUNEA NUMELOR PROPRII (Mihaela Miron-Fulea) / 76

PORECLE ŞI ALTE ANTROPONIME. COMUNA BĂNEASA, JUDEŢUL CONSTANŢA (Carmen Guguş) / 87

PROBLEME PRIVIND FLEXIUNEA SUBSTANTIVULUI ÎN NOILE LUCRĂRI NORMATIVE (DOOM 2). SUBSTANTIVELE ÎN -Ó ŞI -O (Aida Todi) / 101

STRUCTURA INTERNĂ A PROPOZIŢIEI GERUNZIALE ÎN LIMBA ROMÂNĂ (Ionela Ioniţiu) / 107

RELAŢIA ADVERBELOR DE LOC CU VERBUL REGENT (Veronica Nedelcu) / 115

DEPLASĂRI SEMANTICE ÎN DISCURSUL PUBLICISTIC (Cristina Maria Ivan) / 121

 IDENTITĂŢI 127

PROFESORUL EUROPEAN (Andreea-Mihaela Artagea) / 127

IDENTITĂŢI LINGVISTICE (Victoriţa Encică) / 132

PROZA SUB SEMNUL INSOLITULUI LA MATEIU I. CARAGIALE (Alina Trache, Elena Trache) / 141

CRIZA IDENTITARĂ ÎN POEZIA LUI GEORGE BACOVIA (Mirela Savin) / 151

CONCEPTUL DE IDENTITATE ŞI CLASA DE ELEVI (Nastasia Savin) / 158

PROBLEMATICA IDENTITĂŢII ÎN LIRICA LUI NICHIFOR CRAINIC (Mina-Maria Rusu) / 167

ÎN CĂUTAREA IDENTITĂŢII (Gabriela Costea) / 178

POEZIA ŞI POETICA NEOMODERNISTĂ CA SOLUŢIE A CRIZEI IDENTITARE DIN PERIOADA PROLETCULTISTĂ (Daniela-Maria Varvara) / 184

EUROPA CENTRALĂ, MATRICE MENTAL-AFECTIVĂ (Georgiana-Mădălina Coroamă) / 191

 INTERCULTURALITATE, MULTICULTURALITATE / 197

INTERCULTURALITATE ŞI INTERDISCIPLINARITATE ÎN EDUCAŢIE (Anastasia Dumitru) / 197

DE LA INTERCULTURALITATE LA MULTICULTURALITATE (Nicoleta Ivanov) / 201

 DIDACTICA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE 207

TRANSDISCIPLINARITATEA – NECESITATE A EDUCAŢIEI CONTEMPORANE (Anamaria Ciobotaru) / 207

APLICAŢII MUZICALE ÎN PREDAREA ROMÂNEI CA LIMBĂ STRĂINĂ: EUROPEAN MUSIC PORTFOLIO (Marina Cap-Bun) / 214

STRATEGII DIDACTICE UTILIZATE ÎN PREDAREA RELAŢIILOR SEMANTICE LA CLASA A V-A (Florenţa-Gabriela Pană) / 223

STRATEGII DE DIMINUARE A EFECTULUI BACKWASH NEGATIV ÎN ORELE DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ (Daniela Penu) / 229

DISCURSUL ARGUMENTATIV ÎN CADRUL ORELOR DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ (Carmen Curt) / 234

DIAGNOZA RECEPTĂRII LITERATURII CU TEMATICĂ RELIGIOASĂ (Anca-Denisa Petrache) / 241

DIFICULTĂŢI ŞI SOLUŢII ÎN ABORDAREA DIDACTICĂ A PROBLEMELOR PRIVIND ÎNSUŞIREA MIJLOACELOR INTERNE DE ÎMBOGĂŢIRE A VOCABULARULUI (Sanda Răileanu) / 249  

EVITAREA CONFUZIEI PARONIMICE ÎN LEXICUL COTIDIAN. ABORDARE DIDACTICĂ (Deniz Trifan, Alina-Georgiana Dinu) / 254

Cuvânt înainte Filologie si didactica

 

Prezentul volum reuneşte comunicările susţinute în cadrul celei de a doua ediţii a Colocviului Societăţii de Ştiinţe Filologice din România, Filiala Constanţa, desfăşurat la Universitatea Ovidius Constanţa în martie 2011. Colocviul reia tradiţia dialogului între reprezentanţi ai învăţământului filologic superior şi preuniversitar, din necesitatea unei colaborări eficiente între cele două forme ale învăţământului actual. Întrucât comunicările prezentate au acoperit aspecte foarte variate ale utilizării limbii române în societate, ale predării şi învăţării limbii şi literaturii române în şcoală, am propus gruparea articolelor în mai multe secţiuni (teorie, critică şi istorie literară, lingvistică, identităţi, interculturalitate, multiculturalitate, didactica limbii şi literaturii române), încercând să dăm răspunsuri acelor întrebări pe care modernitatea, conform lui Michel Foucault, le menţine deschise: „Ce este limbajul ? Ce este un semn ? Ceea ce, în lume, în gesturile noastre, în întregul blazon enigmatic al comportamentelor noastre, în visele şi în bolile noastre pare a fi mut, oare vorbeşte şi în ce limbaj, după regulile cărei gramatici ? Este oare totul semnificant, şi, dacă da, pentru cine şi conform căror legi ? Care este raportul dintre limbaj şi fiinţă şi oare numai fiinţei i se adresează de fiecare dată limbajul, acela, cel puţin care vorbeşte cu adevărat? Ce este prin urmare acest limbaj care nu spune nimic, nu tace niciodată şi pe care obişnuim să-l numim literatură ?”1

Suntem diferiţi prin cultură, suntem identici prin valorile universale pe care teoriile structuraliste despre cultură le sustrag din corpusul fiecărei culturi în parte, ne diferenţiem prin modul în care gestionăm diferenţele culturale. Studiile pe care acest volum le cuprinde descriu complexitatea unui spaţiu multicultural2 în care se manifestă un efort de sinteză, datorat deschiderii către celălalt”, ca factor al alterităţii, un marcator de identitate, într-un dialog lămuritor.

Privită ca mărturie a unui discurs mental individual sau colectiv, opera literară reorganizează în structurile sale discursul oral şi discursul scris al culturii, discursul interior şi cel public, lumea care tace şi lumea care scrie, generând deschiderea către o nouă serie de opere. Participanţii la această manifestare ştiinţifică au identificat în opera literară reprezentările colective, clişeele mentale, miturile, imaginile reiterante despre lume şi despre celălalt”, investigând opera şi la nivelurile sale de semnificaţie. Se reperează astfel modele de umanitate, care transcend în ultimă instanţă graniţele specificului naţional sau regional. Imaginarul artistic devine un document de arhivare a gândirii originale dintr-o anumită epocă şi, pe de altă parte, un important factor de sinteză a conţinuturilor mentale de grup, putând exprima, cu instrumentele esteticii, discursul identitar şi legile proprii de organizare.

Analizele textului literar, din punct de vedere lingvistic, stilistic ori tematic, decelează clar acele structuri mentale ample, alcătuite din imagini dominante, care sunt la rândul lor susţinute de concepte, de sisteme de gândire, modelatoare de discurs. Din această perspectivă, spaţiile culturale analizate îşi raportează produsul artistic la câteva constante: naţiune, epocă, cerc de cultură şi evident, artistul individual ca agent producător al operei. De asemenea, conceptele puse în joc, text, organizare, interpretare, argumentare, imagologia3, ideologiile, sisteme de valori, simbolurile ca formă de limbaj cultural, configurează discursuri marcatoare de identitate.

Mult mai important în această abordare devine spaţiul public din câmpul cultural, care permite circulaţia liberă a produselor culturale, în realitate, tot atâtea modele de înţelegere a existenţei, modele de comportament, sisteme de valori, reflectând în oglindă idealuri, identităţi, un amestec fascinant de stări emoţionale şi sisteme de gândire, combinaţii de conjunctură ale acestora, o ţesătură care în final configurează o lume, aflată la confluenţa unei serii de noi” şi ceilalţi”, o asumare colectivă şi individuală a unei identităţi creatoare de rost, de ordine, în cele din urmă, formatoare de cosmos.

Aşadar, textul literar este abordat şi în calitatea sa de document refrangibil (M. Bahtin) al unei epoci, înregistrând fapte de existenţă semnificative, conţinuturi sufleteşti în care s-au oglindit istorii trăite, teme care pun în ecuaţie arta de a trăi, soluţii posibile la problemele eterne ale umanităţii: iubire, prietenie, cunoaştere, moarte, timp, libertate, o serie de universuri emoţionale şi de scenarii, de alternative. Studiile pe care acest volum le cuprinde urmăresc Textul în intimitatea morală a unui timp, evidenţiază virtuţile şi bolile unui veac, înregistrează repetiţiile care formează tiparele ethosului colectiv, despart lucrurile însemnate valoric de valorizările conjuncturale, esenţialul de neesenţial, poziţionând opera artistică în sfera valorilor unui spaţiu cultural, reprezentat artistic.

 

1 Michel Foucault, Cuvintele şi lucrurileEditura Univers, Bucureşti, 1996, p.359.

2 Apariţia formulei „societate multiculturală” datează din anii ’60 şi a apărut în spaţiul continentului nord-american, fiind o soluţie în conflictul anglo-francez, pe teritoriul canadian. În anii ’80 se extinde, ca soluţie de consens între minorităţile lingvistice, etnice, religioase, sexuale care se consideră victime ale injustiţiei, în raport cu majoritatea albă, anglofonă, protestantă. Se ajunge la coexistenţa democratică, pacifistă a tuturor acestor forme de cultură, în cadrul unei societăţi liberale, democratice. Diversitatea culturală este considerată un aspect pozitiv, orice minoritate are dreptul de a-şi păstra tradiţia, are dreptul de a-şi exprima liber punctul de vedere. Toleranţa devine o chestiune de politică exprimată corect în spaţiul public. Globalismul din interiorul societăţii globale este construit pe ideea recunoaşterii diferenţelor şi pe dialogul consensual al culturilor. Ca element specific, multiculturaliştii, în afara valorilor de libertate şi egalitate, se ataşează de valoarea autenticităţii, acordând dreptul la adevăr fiecărei culturi. În Europa de Vest acest concept creează sens prin combinarea ideii de unitate socială cu ideea de pluralitate, acceptată pe un teritoriu dat. Cf. M. Wieviorka, Une société fragmentée. Le multiculturalisme en débat, La Découverte, 1996. şi F. Constant, Le multiculturalisme, Flammarion, 2000.

3 Înţeleasă în conformitate cu Carl Gustav Jung, Opere complete, vol. 9. Arhetipurile şi inconştientul colectiv, Bucureşti, Editura Universitas, 1976, şi Gilbert Durant, Structurile antropologice ale imaginarului, Bucureşti, Editura Univers, 1977, ca grilă de lectură a mentalului colect.

 

Conf. dr. Lăcrămioara Berechet



Despre autor

Aida Todi

Te-ar mai putea interesa şi..

Limba romana. Manual pentru studentii straini din anul pregatitor (Nivel A1-A2)

Limba romana. Manual pent..

Limba si literatura romana

3000 RON Detalii

Junimea si impactul ei dupa 150 de ani

Junimea si impactul ei du..

Limba si literatura romana

000 RON Detalii

NUCLEE MITICE IN ROMANUL ROMANESC POSTBELIC

NUCLEE MITICE IN ROMANUL ..

Limba si literatura romana

000 RON Detalii


Fascinatia literaturii fantastice

Fascinatia literaturii fa..

Limba si literatura romana

800 RON Detalii

Onomastică şi istorie - Comuna Rucăr - Judeţul Argeş - Interferenţe lingvistice şi istorice - Rucăr - Argeş - Rucăr - Făgăraş, Soveja, Rucăreni - Dragosloveni

Onomastică şi istorie -..

Limba si literatura romana

1500 RON Detalii

Ipostaze ale fantasticului în proza lui Vasile Voiculescu

Ipostaze ale fantasticulu..

Limba si literatura romana

2400 RON Detalii

Promoţii

CONTABILITATE. DE LA TEORIE LA PRACTICA. Ciclul contabil si inchiderea exercitiului financiar

CONTABILITATE. DE LA TEOR..

Contabilitate

10000 RON Detalii 55 RON

CONTABILITATEA INSTITUTIILOR PUBLICE comentata, actualizata si simplificata

CONTABILITATEA INSTITUTII..

Economie generala

5200 RON Detalii 57.8 RON

Memomed 2017

Memomed 2017..

Medicina

6400 RON Detalii 80 RON

Recomandările editurii

Citatul zilei

Preceptele dreptului sunt: sa traiesti cinstit, sa nu vatami altuia, sa dai fiecaruia ce i se cuvine

Iustinian

Personalităţi

Nicolae Iorga Nicolae Iorga Nicolae Iorga  a fost istoric, critic literar, dramaturg, poet, ministru, prim-minist ... citeşte mai mult →

Interviuri

 Rene Barents Rene Barents Born in 1951; graduated in law, specialisation in economics (Erasmus University ... citeşte mai mult →