Violenţă şi sclavie modernă - Traficul de femei - perspectivă sociologică

  • Autor:

  • Editura: Editura Universitară

    ISBN: 978-606-591-332-5

    Doi: 10.5682/9786065913325

  • Anul publicării:

    Ediţia: I

    Pagini: 265

2408 RON

Disponibilitate: stoc epuizat

Acest produs nu este pe stoc momentan.



Mai multe detalii Violenţă şi sclavie modernă - Traficul de femei - perspectivă sociologică

Cartea abordează o problemă socială de o deosebită actualitate, mai ales ca gravitate, prin consecinţele produse asupra unor categorii vulnerabile de populaţie, reuşind să identifice cele mai semnificative aspecte ale traficului de femei în scopul exploatării sexuale din societatea contemporană, inclusiv în cea românească. Cartea se constituie ca o lucrare de pionierat în acest domeniu [….] în care autoarea reuşeşte să identifice, să explice şi să analizeze factorii socio-economici şi culturali care generează şi favorizează fenomenul traficului de femei. Conceptualizarea şi teoretizarea fenomenului traficului de persoane, prin prezentarea atât a particularităţilor sociale şi culturale a fenomenului analizat, cât şi prin relevarea celor mai semnificative manifestări ale acestuia pe plan mondial şi european, conferă lucrării de față o importantă dimensiune teoretică, dar şi metodologică. Remarcăm, în acest context, contribuţia originală a autoarei de a reuşi să elaboreze un punct de vedere pe cât de original, pe atât de novator în analiza fenomenului, prin revalorificarea noţiunii de reificare, în care fiinţa umană supusă traficului îşi pierde identitatea […] şi, deşi este o fiinţă umană, devine obiect, transformându-se într-o fiinţă umană obiectualizată, ceea ce ajută să înţelegem nu numai raportul strict interpersonal (victimă - traficant), ci întreaga serie de reificări ce se produc în cadrul grupărilor de crimă organizată. În acelaşi timp, lucrarea reprezintă o excelentă radiografiere şi diagnoză a traficului de femei în scopul exploatării sexuale, ca problemă socială, dar şi ca formă modernă de manifestare a sclaviei datorată vulnerabilităţii sociale ce caracterizează anumite grupuri de persoane nevoite să se vândă în favoarea unor traficanţi şi profitori ai crimei organizate.
 

 

Prof. univ. dr. Dan Banciu

Cuprinsul cărţii Violenţă şi sclavie modernă - Traficul de femei - perspectivă sociologică

Prefaţă / 5

Cuprins / 15

Lista tabelelor / 19

Lista figurilor / 19

Introducere / 21

Partea I
Traficul de femei în scopul exploatării sexuale - cadru analitic / 26

Capitolul I
Traficul de femei – formă a sclaviei moderne / 26
1.1. Definiţii operaţionale: trafic de persoane vs. sclavie modernă / 26
1.2. Proiecţia istorică a fenomenului de trafic de femei / 43
1.3. Trafic de fiinţe umane vs. prostituţie – perspectiva juridică / 57

Capitolul II
Traficul de femei – problemă socială / 67
2.1. Traficul de femei –  ca proces social / 67
2.2. Cauze / 78
2.3. Dinamica fenomenului în lume /89

Capitolul III
Modele teoretice explicative ale traficului de femei / 101
3.1. Teorii sociologice / 101
3.2. Teoria migraţiei / 109
3.3. Teorii feministe / 116
3.4. Traficul de femei  formă a crimei organizate / 120
3.5. Traficul de femei din perspectiva drepturilor omului / 126

Partea II
Problematica integrării sociale a victimelor traficului de femei în scopul exploatării sexuale / 129

Capitolul IV
Politici sociale antitrafic (2000-2008) / 129
4.1. Evoluţii şi implementări O.N.U. / 129
4.2. Evoluţii şi implementări în spaţiul european / 137
4.3. Evoluţii şi implementări în România / 147

Capitolul V / 161
5.1. Socializare – definiţie, forme şi mijloace / 161
5.2. Integrare socială  – definiţie, forme şi mijloace / 170
5.3. Teorii explicative / 182

Capitolul VI Modele teoretice, explicative ale proceselor de socializare şi integrare ale victimelor traficului de femei / 194
6.1. Cadrul problematic al cercetării / 194
6.2. Metodologia şi limitele cercetării / 189
6.3. Analiza şi interpretarea rezultatelor / 207

Concluzii / 247

Bibliografie / 253

Cuvânt înainte Violenţă şi sclavie modernă - Traficul de femei - perspectivă sociologică

Secolul al XXI lea lea marchează în domeniul sociologiei preocupări ştiinţifice eterogene  în direcţia cercetării concrete a problemelor sociale, derivate dintr-un fond cazuistic complex.  Premisa de la care s-a plecat în realizarea acestei lucrări este aceea că în societatea modernă se reclamă cu obstinaţie, în coordonate paradigmatice specifice, prezenţa şi evoluţia ,,trafi­cului de fiinţe umane” ca fenomen social şi problemă socială cu atingere planetară. Traficul de femei este o temă a pre­zentului,  puţin cercetată în câmpul ştiinţific românesc, exo­ne­rată aparent, în explicaţia ştiinţifică, de circumstanţele con­structiviste, dar amprentată de cele derivate din funcţionalismul social modern. ,,Violenţa şi sclavia modernă” exprimate prin ,,trafic de femei” în volumul de faţă, aduce în faţa cititorului elemente descriptive complexe, al unui fenomen social  manifest.

Autoarea motivează alegerea temei arătând că în ultimele două decenii s‑a acordat o importanţă deosebită cercetărilor privind fenomenul social al traficului de femei datorită amploarei crescute a acestuia  în majoritatea regiunilor lumii. Acestea au vizat mai ales dimensiunile cantitative ale fenomenului dar şi factorii care îl explică: migraţia trans­frontalieră în condiţiile globalizării, sărăcia, discriminarea de gen, pattern‑urile culturale. De asemenea, s-a  semnalat faptul că sunt puţine cercetări care au ca obiect, pe de o parte, evaluarea programelor sociale destinate integrării sociale a victimelor traficului de persoane, iar de cealaltă parte, analiza gradelor de eficienţă ale programelor şi serviciilor sociale în acest domeniu. În urma unei ample documentări asupra fenomenului de trafic de femei în scopul exploatării sexuale au fost identificate şi analizate atât paradigmele explicative privind existenţa şi expansiunea fenomenului la nivel mondial, precum şi cele care explică şi justifică factorii determinanţi ai succesului/insuccesului procesului de (re)integrare socială.

Lucrarea este structurată în două părţi: prima parte - Traficul de femei în scopul exploatării sexuale - cadru analitic; a doua parte Problematica integrării sociale a victimelor traficului de femei în scopul exploatării sexuale.

Cadrul analitic al problematicii traficului de femei în scopul exploatării sexuale s-a cantonat în jurul următoarelor aspecte: delimitare conceptuală şi proiecţie istorică, traficul ca problemă socială şi teoriile explicative ale fenomenului de trafic de femei în scopul exploatării sexuale.

Abordarea delimitărilor conceptuale a vizat trecerea în revista a documentelor internaţionale şi normativelor, care au proiectat definiţii diverse ale traficului de persoane. Pentru conceptul "trafic de femei" abordarea definiţională utilizată frecvent este cea desprinsă din cadrul general al problematicii traficului de persoane. Diversitatea conceptelor privind "tra­ficul de persoane" rezidă din felul în care autoarea a surprins, în urma studiului întreprins, modul în care cercetătorii, im­plicaţi în studierea fenomenului de trafic au înţeles să deli­miteze elementele de fond şi de formă ale acestui subiect. La acest aspect se adaugă şi faptul că transformările identificate la nivel social au favorizat, în timp, eradicarea unor forme ale traficului de persoane în schimbul apariţiei altora. De ase­menea, plecând de la analiza modului în care specialiştii au fost ancoraţi în studierea fenomenului traficului de persoane, au­toarea constată frecvent că cele mai multe definiţii apar în jurul anumitor forme de trafic de persoane corespunzătoare unor indicatori crescuţi (traficul de femei în scopul exploatării sexuale este un exemplu relevant, care înregistrează o diver­sitate de definiţii semnificativă). Explicaţiile date, plasează traficul de persoane în jurul aspectelor care fac obiectul sclaviei moderne, ale violenţei împotriva persoanei, ale crimei orga­nizate. De asemenea, se constată adesea că traficul de persoane reprezintă o problemă socială explicată şi definită în contextul fenomenelor de migraţie internă şi transfrontalieră, o problemă de încălcare a drepturilor omului şi care vizează moralitatea.

În prezent, nu există o definiţie unanim acceptată de către actorii scenei politice internaţionale, a noţiunii de trafic de persoane. Traficul de persoane, ca proces social, se opera­ţionalizează în jurul următoarelor elemente: implică circulaţia, transportul persoanelor; presupune existenţa a cel puţin două părţi (victima şi traficantul); părţile implicate au un statut şi un rol bine determinat; scopul acţiunii de trafic de persoane este orientat în direcţia exploatării victimei; acţiunea de trafic de persoane are la bază constrângerea; fenomenul traficului de persoane este identificat ca o formă a sclaviei moderne; traficul de femei apare ca formă de sclavie, de încălcare a drepturilor omului, de violenţă împotriva persoanei, o formă a crimei organizate.

Analiza istorică a fenomenului traficului de femei în scopul exploatării sexuale identifică parţial elemente similare celor care fac obiectul traficului de femei contemporan. În acest context, în studierea problematicii traficului de femei în scopul exploatării sexuale, în plan istoric s-a considerat urmă­toarea paradigmă explicativă: proiecţia istorică a traficului de femei în scopul exploatării sexuale, ca fapt social, se orientează în jurul aspectelor care fac obiectul comercializării femeii în scopul exploatării sexuale, prostituţiei forţate sau sclaviei sexuale. Pentru aceasta a fost analizată sclavia sexuală anti­chitate, în evul mediu, în epoca modernă şi au fost descrise caracteristicile de fond şi formă care fac obiectul traficului de femei în scopul exploatării sexuale în societatea contemporană. Perspectiva istorică de abordare a fenomenului de trafic de femei în scopul exploatării sexuale identifică o suprapunere de fond cu problematica prostituţiei forţate în care femeile implicate erau considerate sclave sexuale.

Lucrarea analizează documentele internaţionale care au beneficiat de acorduri internaţionale începând cu cele din anul 1910 şi până în prezent. Cercetarea în această direcţie a concluzionat: dreptul internaţional concentrează numeroase documente internaţionale, regionale şi locale care definesc traficul de persoane diferenţiat, fără a putea surprinde întreaga problematică a acestuia. Sunt ţări unde legislaţia este deficitară în acest sens.

Ca proces social, traficul de femei în scopul exploatării sexuale se descrie prin intermediul etapelor succesive pe care victimele le parcurg din momentul racolării şi până ajung să fie repatriate sau când beneficiază de servicii specializate de asistenţă şi protecţie în scopul reabilitării şi integrării sociale. În cadrul acestui subcapitol, este relevantă contribuţia meritorie a autoarei lucrării de faţă, care pentru fiecare etapă a procesului de traficare a identificat declaraţii ale victimelor pe care le‑a cules din cadrul unor înregistrări realizate de către Organizaţia Internaţională pentru Migraţie şi care au fost fumizate forma­torilor în cadrul diverselor seminarii desfăşurate cu privire la problematica traficului de persoane - unde a luat parte în calitate de formator în cadrul diferitelor programe naţionale privind prevenţia traficului de persoane.

În ceea ce priveşte cauzele, fenomenul traficului de femei în scopul exploatării sexuale are la bază explicaţii derivate dintr-un fond cazuistic complex şi care fac obiectul: a) politicilor economice şi al celor migraţioniste; b) corupţiei; c) proceselor de stratificare socială; d) discriminărilor rasiale şi de gen. Traficul de femei este strâns legat de aspectele care privesc procesul economic în contextul globalizării. În multe ţări în curs de dezvoltare, contextul globalizant a favorizat stratificarea socială. În acest cadru, multe femei din clasele sociale sărace au încercat să identifice oportunităţi de ancorare pe piaţa muncii. Profilul femeilor din acest segment de populaţie se descrie ca fiind cel corespunzător femeii sărace, care nu are acces la serviciile educaţionale, care sunt discri­minate pe criterii etnice sau rasiale şi care au habitatul într-un perimetru privat de oportunitatea de dezvoltare economică. Pe fondul acestor aspecte, s‑a dezvoltat procesul de migraţie al femeilor din ţările sărace către cele bogate. Migraţia a favorizat dezvoltarea fenomenului de trafic într-o formă organizată, bazată pe construcţia şi consolidarea reţelelor de traficanţi. În acest cadru, traficul de femei a cunoscut o creştere extrem de rapidă (cel de al treilea după traficul de droguri şi cel arme).

Traficul de femei în scopul exploatării sexuale este înregistrat în majoritatea ţărilor lumii. O parte dintre acestea sunt ţări-sursă, altele sunt considerate ţări de tranzit iar altele sunt identificate ca ţări de destinaţie pentru victimele traficului de persoane. În categoria ţărilor de destinaţie se află ţări dezvoltate din punct de vedere economic şi unde legislaţia privind migraţia este permisivă iar prostituţia este legalizată. Totodată, în aceste ţări, acţiunile naţionale de prevenire şi combatere a fenomenului de trafic nu sunt suficient de bine dezvoltate. Informaţiile oferite în acest capitol au favorizat identificarea proiecţiilor teoretice explicative ale traficului de femei surprinse în capitolul ,,Modele teoretice explicative ale traficului de femei”. Au fost prezentate următoarele teorii: sociologice, teoria migraţiei, teorii feministe, traficul de femei – formă a crimei organizate, traficul de femei din perspectiva drepturilor omului.

Traficul de femei în scopul exploatării sexuale se analizează pe marginea consideraţiilor legate de violenţa împotriva persoanei - ca o reacţie şi o consecinţă a destruc­turării valorilor morale ale individului în societatea consumistă. Incidenţa crescută a acestei probleme sociale se explică şi în contextul toleranţei conştiinţei colective faţă de aceasta.

Problematica integrării sociale a victimelor traficulu de femei în scopul exploatării sexuale s-a centrat pe politicile anti‑trafic la nivel mondial, european, naţional şi descrie serviciile de asistenţă şi protecţie destinate victimelor traficului de persoane care sunt organizate în conformitate cu politicile anti‑trafic şi implementate la nivel internaţional, regional şi local. Buna tradiţie sociologică solicită integrarea teoriei şi cercetării empirice în cadrul unei lucrări ceea ce şi reuneşte cartea pe care o prefaţăm. Proiectarea cercetării empirice „Integrarea socială a victimelor traficului de persoane” s‑a întemeiat pe orientările teoretice ale proceselor de socializare şi integrare socială analizate din perspectivă sociologică. În acest sens, demersul analitic s-a focalizat asupra teoriilor structu­raliste şi funcţionaliste, contractualiste şi organiciste.

Cercetarea asupra modelelor de integrare socială a victimelor s‑a realizat după ce au fost proiectate cadrul teoretic şi modelele teoretice explicative ale proceselor de socializare şi integrare.

Analiza modelelor de integrare socială a victimelor traficului de femei, pleacă de la considerarea a două modele de integrare, identificate prin analogie cu practicile dezvoltate la nivelul centrelor specializate de asistenţă şi protecţie a victimelor traficului de femei în scopul exploatării sexuale (modelul derivat din practica intervenţională a centrelor de zi şi cel derivat din practica intervenţională în centrele rezidenţiale) pentru care activitatea de integrare socială diferă în funcţie de gradul de implicare şi responsabilizare al beneficiarilor şi al mediilor cu care acestea se intersectează. Analiza procesului de integrare socială al beneficiarelor (victimele traficului de persoane în scopul exploatării sexuale) are meritul de a viza: măsurarea percepţiei asupra gradului de satisfacţie a beneficiarelor faţă de serviciile specializate; determinarea nivelului de importanţă a serviciilor specializate în procesul de integrare din perspectiva beneficiarelor; evaluarea serviciilor de specialitate în asistenţa socială a beneficiarelor pe criterii de eficienţă prin structurarea acestora în funcţie de gradul de satisfacţie şi nivelul de importanţă perceput; identificarea nivelului competenţelor sociale formate în urma programelor de asistenţă şi protecţie şi necesare integrării sociale; analiza perspectivelor de integrare (familială, profesională, educa­ţională, comunitară) a beneficiarelor sistemului de asistenţă şi protecţie socială; măsurarea gradului de eficienţă comparativă a celor două modele analizate, în funcţie de şansele de succes ale procesului de integrare.

În studierea procesului de integrare socială a victimelor traficului de femei în scopul exploatării sexuale - pe baza modelelor identificate la nivelul structurilor analizate - s-a optat pentru cercetarea de tip standard, care coroborează analize calitative şi cantitative, ancheta prin chestionar şi ancheta prin interviu semistructurat. Este de remarcat şi deontologia cercetării ştiinţifice, autoarea lucrării precizând unele limite ale cercetării empirice. Cercetarea este mai de grabă ilustrativă decât reprezentativă, deoarece accesul în centrele specializate destinate victimelor traficului de persoane este dificil şi impune restricţii. Totodată, posibilitatea de identificare şi contactare a tuturor beneficiarelor aflate în evidenţa centrelor de zi este foarte greoaie şi este condiţionată de gradul de accesare a serviciilor specializate de către bene­ficiarii direcţi. În urma analizei şi a interpretărilor rezultatelor cercetării s‑au identificat factorii care pot perturba procesul de integrare socială, precum: calitatea scăzută a serviciilor specia­lizate în contextul unei eficacităţi scăzute a intervenţiilor specializate, urmare a diminuării suportului profesionist; durata minimă a programelor specializate din cauza unei proiectări defectuoase în normativele specifice; dificultăţi în implicarea profesioniştilor din sistem ca urmare a faptului că mulţi dintre aceştia nu sunt specializaţi în problematica traficului de persoane sau nu sunt motivaţi în a se implica în astfel de activităţi; victimele sunt insuficient de motivate în alegerea serviciilor specializate din cauza slabei informări cu privire la asistenţa specializată în scopul reabilitării şi integrării sociale; lipsa de sustenabilitate financiară în dezvoltarea coerentă a serviciilor specializate.

Ca o apreciere generală asupra nivelului ştiinţific al lucrării, remarcăm sistematizarea problematicii şi structurarea ideilor, argumentarea riguroasă şi demersul hermeneutic de interpretare a datelor şi rezultatelor cercetării în sensul reliefării specificului traficului de femei în scopul exploatării sexuale şi al realizării modelelor de integrare socială ale victimelor traficului în România.

Analiza fină a dimensiunilor conceptelor de trafic de femei în scopul exploatării sexuale şi  de prostituţie se rapor­tează la criteriul consimţire/constrângere, precum şi la criteriul comercializării (vânzării‑cumpărării, pe baza cererii şi ofertei care exprimă nevoile sexuale, respectiv resursele de servicii sexuale). Potrivit noilor orientări în definirea celor două concepte şi în legislaţia internaţională în domeniu, pe care le vizează şi autoarea, prostituţia şi traficul de femei în scopul exploatării sexuale se aseamănă după criteriul comercializării dar se deosebesc după criteriul consimţirii (în cazul prostituţiei liber practicate) sau constrângerii (în cazul traficului de persoane, prin violenţă sau chiar prin înşelarea victimelor).

Pe lângă meritul finei analize conceptuale, al analizei istorice şi al analizei etapelor fenomenului  social al traficului de femei în scopul exploatării sexuale, apreciem caracterul critic, ştiinţific, sociologic argumentat al analizelor privind: legislaţia în domeniu (doar Suedia face excepţie, cu o bună practică legislativă care incriminează solicitarea serviciilor sexuale; toate celelalte ţări, inclusiv cele democratice, dez­voltate, au legislaţii neconforme sensului protejării demnităţii persoanei umane; în România, legea nr. 678/2001 apare defa­zată faţă de convenţia de la Palermo din 2000, deoarece elimină starea de vulnerabilitate a victimelor din definirea situaţiei traficului de persoane); politicile sociale (care au eşec pentru că pun accent pe consecinţe, pe statistica victimelor traficului, dar neglijează complexul de cauze – de la sărăcie la atitudinile discriminatoare de gen – ce ar impune politici sociale şi educaţionale eficace), implicarea ineficientă, prin programe şi măsuri specifice, a diferitelor organizaţii şi instituţii naţionale şi internaţionale (ONG, FMI, Banca Mondială etc). Cercetarea empirică pune în evidenţă faptul că unele centre de asistenţă socială pentru victimele traficului de persoane, din România, înfiinţate prin lege nu funcţionează efectiv.

Cartea are şi meritul de a contribui la schiţarea unei strategii în domeniul (re)integrării sociale a victimelor trafi­cului de persoane, prin relaţionarea analizei cauzelor feno­menului social al traficului, cu definirea riguroasă şi legife­rarea bine întemeiată, precum şi cu crearea cadrului instituţional funcţional – incluzând alocarea resurselor finan­ciare, atragerea, formarea şi stimularea resurselor umane (a specialiştilor în domeniu), precum şi evaluarea eficacităţii programelor şi serviciilor de (re)integrare socială a victimelor traficului de persoane.

În acest context, devine cu atât mai meritorie cercetarea empirică, întemeiată pe teorii explicative ale fenomenului traficului de persoane şi de modelele teoretice ale integrării sociale, realizată cu o metodologie complexă şi riguroasă, relevând o deontologie riguroasă a cercetării. Lucrarea se încheie cu un capitol de concluzii, cu recomandări pentru practici, programe şi servicii sociale privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, precum şi asistarea şi protecţia victimelor traficului în vederea unei reintegrări sociale reuşite.

Lucrarea doamnei dr. Alina Anghel, lector universitar la Universitatea ,,Valahia” din Târgovişte, are o valoare teoretică incontestabilă şi o reală valoare aplicativă, prin analizele teoretice, precum şi prin cercetarea empirică şi recomandările care se adresează decidenţilor politicilor şi programelor sociale, inclusiv pentru formarea specialiştilor în domeniul cercetat.

Lucrarea poate fi apreciată ca un recurs la reconsiderarea valorilor umane ale demnităţii şi libertăţii persoanei, grav alterate în societatea modernă. Acest fapt se constată ca urmare a maximalizării, în acordarea importanţei, a aspectelor care fac obiectul  secvenţelor de existenţă umană raportate la valorile materiale în detrimentul celor moral-spirituale.

În concluzie, se poate aprecia că d-na lector universitar dr. Alina Anghel, a sesizat şi aprofundat cu claritate şi competenţă aspectele fundamentale ale fenomenului de trafic de femei în lucrarea de faţă, propusă spre publicare, la Editura Universitară Bucureşti, în colecţia sociologie, fiind deosebit de utilă specialiştilor, cercetătorilor, cadrelor didactice şi studen­ţilor care se preocupă de problematica domeniilor sociologie şi asistenţă socială.


Prof. univ. dr. Gheorghe Bunescu
16 noiembrie 2011

Despre autor

Alina Anghel

Alina Anghel este lector universitar doctor la Universitatea Valahia din Târgoviște.  

A absolvit cursurile doctorale în domeniul  Sociologie, la Universitatea din București, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială.

Preocuparile sale privind  cercetarea științifică sunt direcționate către domeniile: sociologia problemelor sociale aplicate, psihosociologie și asistență socială. 

Unde se găseşte

www.editurauniversitara.ro

Te-ar mai putea interesa şi..

Promoţii

Memomed 2017

Memomed 2017..

Medicina

6400 RON Detalii 80 RON

CONTABILITATE. DE LA TEORIE LA PRACTICA. Ciclul contabil si inchiderea exercitiului financiar

CONTABILITATE. DE LA TEOR..

Contabilitate

10000 RON Detalii 55 RON

Contabilitatea aplicata a intreprinderilor si microintreprinderilor

Contabilitatea aplicata a..

Contabilitate

3500 RON Detalii 38.53 RON

Recomandările editurii

PUTEREA IMAGINII IN RELATIILE PUBLICE. Norme de protocol si comunicare eficienta

PUTEREA IMAGINII IN RELATIILE ..

Relatii internationale si diplomatie

3372 RON Detalii

Citatul zilei

Preceptele dreptului sunt: sa traiesti cinstit, sa nu vatami altuia, sa dai fiecaruia ce i se cuvine

Iustinian

Personalităţi

Mihai Eminescu Mihai Eminescu Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 -15 iunie 1889) a fost poet , prozator  roman,   ... citeşte mai mult →

Interviuri

VIRGIL NEMOIANU VIRGIL NEMOIANU   Virgil Nemoianu (n. 12 martie 1940, Bucuresti) este un eseist, critic ... citeşte mai mult →