Crima organizată transfrontalieră. Factor de insecuritate pentru naţiuni

  • Autor:

  • Editura: Editura Universitară

    ISBN: 978-606-591-173-4

  • Anul publicării:

    Ediţia: I

    Pagini: 240

2311 RON

Disponibilitate: stoc epuizat

Acest produs nu este pe stoc momentan.



Mai multe detalii Crima organizată transfrontalieră. Factor de insecuritate pentru naţiuni

Evoluţiile mediului internaţional de securitate, la început de secol şi de mileniu, au modificat radical percepţia asupra ameninţărilor la adresa securităţii continentale şi globale, fapt concretizat prin reexaminarea unei largi liste de preocupări, determinând factorii de decizie politică şi analiştii avizaţi să afirme că „lumea s-a schimbat", că este necesară o temeinică cooperare, prin care să se mobilizeze, într-o concepţie unitară, resursele necesare combaterii ameninţărilor neconvenţionale.
Evoluţia societăţii contemporane evidenţiază faptul că deşi s-au intensificat măsurile şi intervenţiile instituţiilor specializate de control social împotriva faptelor de criminalitate organizată, în multe ţări se constată o recrudescenţă şi o multiplicare a acestora, reprezentând o problemă socială a cărei modalitate de manifestare şi soluţionare interesează atât factorii de control în domeniu, precum poliţia, justiţia şi administraţia, cât şi opinia publică.
Ameninţările care în urmă cu un deceniu erau considerate, cvasi­unanim, speculaţii deplasate sau ipoteze analitice cu probabilitate redusă de materializare au devenit realităţi în prezent. Deşi cauzele recrudescenţei crimei organizate sunt dificil de identificat şi explicat datorită existenţei unor diferenţe sensibile în ceea ce priveşte amploarea şi intensitatea lor de la o ţară la alta, majoritatea specialiştilor şi cercetătorilor consideră că sursele acestui fenomen rezidă în perpetuarea unor structuri politice, economice şi normative deficitare, în menţinerea şi accentuarea discrepanţelor sociale şi economice dintre indivizi, grupuri şi comunităţi şi intensificarea conflictelor şi tensiunilor sociale şi etnice.
Proliferarea „violenţei raţionale", specifică crimei organizate şi organizaţiilor criminale profesioniste, este amplificată în prezent de acte de terorism, comise cu scopul de a inspira frică, spaimă şi groază în rândul opiniei publice, dar şi o serie de delicte şi crime, ce violează drepturile şi libertăţile individului (omoruri, asasinate, violuri, jafuri, agresiuni fizice).
În contextul marilor schimbări politice şi sociale contemporane, al dezechilibrelor internaţionale şi al proceselor tensionate determinate de acestea, noile forme de criminalitate au luat amploare mai ales în ţările slab dezvoltate sau în cele aflate în tranziţie la economia de piaţă. O grupare criminală, prin modul său de structurare, flexibilitatea şi deosebita capacitate de infiltrare în zonele vitale ale politicului şi economicului, prin întinderea sa mondială rapidă, prin recursul necondiţionat la violenţă, corupţie şi şantaj, reprezintă un pericol direct şi de mare actualitate, o sfidare la adresa societăţii mondiale.
În varianta clasică a unei organizaţii criminale pot fi o serie de trăsături specifice precum: structura, ermetism şi conspirativitate, flexibilitate, rapiditate şi capacitate de infiltrare, caracterul transnaţional al organizaţilor criminale, orientarea spre profit şi utilizarea forţei. Astfel, organizaţiile criminale au ajuns să coordoneze cea mai mare parte a traficului mondial cu stupefiante, arme, muniţii, materiale strategice, traficul de persoane şi cu autoturisme de lux furate, să fie proprietare ale unor bănci şi societăţi de holding, să deţină hoteluri, cazinouri şi terenuri petrolifere, să se implice în metode moderne ale crimei, cum ar fi spălarea banilor şi criminalitatea informatică.
Deschiderea largă a frontierelor, elaborarea unei legislaţii extrem de permisive factorului extern, slaba dezvoltare economică, instabilitatea politică şi corupţia din ţările sărace au creat oportunităţi şi breşe excepţionale pentru expansiunea şi mondializarea organizaţiilor criminale. În prezent criminalitatea transnaţională este un fenomen complex de o gravitate extremă, atât prin valoarea materială a prejudiciilor pe care le cauzează societăţii în ansamblul său, cât şi prin forţa cu care este capabilă să penetreze şi să altereze climatul economic, social şi chiar politic, poate afecta nu numai ordinea de drept, ci in extremis, chiar siguranţa naţională.
Totodată, globalizarea infracţională evidenţiază tendinţa de diversificare şi extindere a activităţilor ilegale, deplasarea nestingherită a persoanelor, bunurilor şi informaţiilor, procesul liberalizării rapide a pieţelor financiare, eliminarea barierelor comerciale. Toate acestea, coroborate cu globalizarea pieţelor valutare, exodul masiv de imigranţi şi acutizarea tendinţei de obţinere imediată a prosperităţii, au reprezentat oportunităţi pe care criminalitatea le-a exploatat rapid. Astfel, comunitatea internaţională a fost pusă în faţa unei economii "subterane" de mare anvergură, de natură să descurajeze orice încercare de control statal şi creează condiţiile propice de marcare a banilor proveniţi din afaceri ilicite precum traficul de droguri, arme, carne vie, autoturisme de lux furate etc. Ceea ce este îngrijorător este faptul că acest "virus" a atins cote maxime atât în lume cât şi în ţara noastră considerată până nu de mult un "pionier", în ceea ce priveşte criminalitatea organizată.
Ne confruntăm cu forme de manifestare noi, în mare parte la nivel internaţional, a criminalităţii şi violenţei. Delicte tradiţionale devin o nouă provocare prin schimbarea modurilor de operare. Prin potenţialul iminent de ameninţare şi producere de pagube aceste delicte pot fi privite ca atentate asupra societăţii civile europene. Această apreciere se potriveşte în mare măsură şi terorismului internaţional. Astfel, scopul recunoscut al atentatorilor de la Londra şi Madrid a fost acela de a induce o stare de frică şi teroare prin omorârea unui număr cât mai mare de oameni. De asemenea şi eforturile grupărilor de crimă organizată de a folosi în interesul lor părţi ale circuitului economic în scopuri criminale pentru a le putea astfel şi controla poate fi privit ca un atac asupra societăţii noastre. Dacă aceste grupări ar fi avut succes, un fundament esenţial al sistemelor noastre politice în Europa - libertatea economică - ar fi fost pus în pericol. În acelaşi timp o expresie a lipsei simultaneităţii menţionate anterior o reprezintă comiterea tot mai frecventă, în paralel, din partea unor infractori sau grupări infracţionale din state conducătoare a unor delicte în dezavantajul altor state şi societăţi mai puţin dezvoltate. Abuzurile sexuale asupra copiilor din ţări mai puţin dezvoltate, corupţia şi infracţiuni asupra mediului precum şi înlăturarea ilegală a deşeurilor reprezintă doar câteva exemple în acest sens.
Cea mai importantă provocare a ultimilor ani este reprezentată de terorismul internaţional şi de formele de criminalitate ce derivă de aici. Terorismul nu este, într-adevăr, un fenomen de dată recentă. Dar în mâinile unor făptuitori motivaţi religios, el capătă o nouă dimensiune de periculozitate ce depăşeşte toate aşteptările şi închipuirile de până acum. Atentatorii sinucigaşi de la Londra sunt un exemplu recent în acest sens. Acest terorism are în vizor aşa-numitele „ţinte moi". Se pare că acţionează ca o reţea internaţională, care se limitează însă la o componentă internaţională propagandistă prin intermediul internetului şi ideologiei comune a Jihadului. Din cauză că Al Quaeda nu mai dispune în prezent de structuri ierarhice stricte, reţele locale deosebit de flexibile şi adaptabile în acţiunile operative, aceasta reprezintă o formă de ameninţare schimbată.
Ca o problemă deosebită se prefigurează în viitor relaţiile terorismului internaţional cu criminalitatea organizată. Nu s-a putut constata până în momentul de faţă o simbioză la nivel naţional. Dar în unele ţări există raporturi structurale între terorism şi crima organizată. Astfel, în Afganistan luptători talibani se finanţează prin traficul cu droguri, asemănător ca FARC în Columbia. De aceea se impune o atenţie sporită în aceste domenii în care se combină aşa-zise structuri „Warlord" cu criminalitatea organizată. Amândouă împart interesul pentru structuri de drept democratice slab dezvoltate şi posibilităţi de combatere limitate ale autorităţilor de urmărire penală. Terorismul dar şi afacerile ilegale cu oameni şi arme găsesc în aceste regiuni un teren ideal cu logistică şi suport financiar avantajoase. Cercetarea fenomenului arată că trebuie iniţiată combaterea terorismului şi în ţările străine. Ţelul suprem trebuie să reprezinte evitarea atentatelor. În acest context autorităţile statale din întreaga lume caută în permanenţă soluţii pentru a putea cunoaşte fenomenele, dar şi pentru a identifica cele mai eficiente strategii şi instrumente de luptă la nivel naţional, regional şi internaţional, într-un singur scop: asigurarea securităţii.
Securitatea se bazează atât pe stabilitatea politică, dar şi pe cea militară, acestea fiind condiţionări complementare. Un sistem mobil şi eficient de securitate internaţională, şi implicit europeană, va putea fi edificat numai dacă vor fi consolidate cele două componente. Politica de securitate bazată pe cooperare are drept scop prevenirea conflictelor, reducerea pericolului confruntării armate, punând un accent deosebit pe promovarea deschiderii şi a transparenţei.
Lumea civilizată a declarat război terorismului şi celorlalte ameninţări, încercând, totodată, să identifice răspunsuri la întrebări de genul: „Cum definim inamicul?", „Care este scopul războiului şi strategia adecvată ce trebuie adoptată?".
După şocul produs de tragedia din 11. IX.2001, imaginile încă neclare începeau să prindă contur: civilizaţia se confruntă cu ameninţări neconvenţionale, asimetrice, total diferite de cele tradiţionale. Practic, toate continentele şi regiunile se confruntă cu astfel de ameninţări, ele devenind, cu adevărat, o problemă globală.
Una dintre cele mai virulente ameninţări priveşte crima organizată transfrontalieră. Ea se află tot mai mult în atenţia opiniei publice, a guvernelor naţionale şi a organizaţiilor internaţionale. Reprezentând, fără îndoială, o provocare fără precedent, la început de mileniu şi în primă eră a globalizării şi avansului tehnologic, există o tendinţă în creştere de a considera acest fenomen ca pe o ameninţare la adresa securităţii şi ordinii generale, naţionale şi internaţionale. În aceste condiţii, tot mai multe state şi organizaţii internaţionale fac publică dorinţa eficientizării managementului cooperării internaţionale pentru combaterea acestui tip de ameninţări.
Aşadar, demersul subsumat tezei de doctorat urmăreşte, ca în baza unei analize aprofundate, să identifice riscurile la adresa securităţii naţionale asociate formelor de manifestare a crimei organizate transfron­taliere, să fundamenteze şi să formuleze direcţiile şi modalităţile de optimizare a managementului cooperării internaţionale în vederea combaterii ameninţării neconvenţionale, cu precădere a celor ce sunt specifice zonelor transfrontaliere.
În conţinutul lucrării s-a simţit nevoia de ordonare, sistematizare şi grupare a cunoştinţelor referitoare la fiecare subiect abordat, deoarece din studiul unui vast material documentar au reieşit suficiente controverse şi teorii care să nu facă posibil startul în demersul elaborării unor concluzii proprii, fără unele clarificări preliminare.
Pornind de la ceea ce este, deja, recunoscut ca fiind fundamente ştiinţifice, în conţinutul tezei sunt reflectate căutările întreprinse pentru a „desţeleni" câmpul din realitate care subsumează subiectul integrat titlului temei tezei de doctorat. Demersul a pornit de la cunoscut şi necunoscut, de la cert spre incert, urmărind ca la finalul fiecărei analize probele să fie clare, cunoscute şi certe.
Toate aceste clarificări au constituit fundamentele identificării şi formulării unor soluţii originale, şi credem viabile, destinate gestionării strategice a riscurilor identificate la adresa securităţii naţionale asociate formelor de manifestare a crimei organizate transfrontaliere.

Cuprinsul cărţii Crima organizată transfrontalieră. Factor de insecuritate pentru naţiuni

CUPRINS  / 5

INTRODUCERE / 7

CAPITOLUL 1. Cadrul teoretico - metodologic de analiză a problematicii securităţii naţiunilor. Repere de ordin epistemologic privind abordarea satisfăcătoare a conceptului de „zonă transfrontalieră”  / 12
1.1. Consideraţii generale privind conceptul de „securitate”. Dinamica procesuală a securităţii interne / 14
1.2. Evoluţia conceptului de securitate internă / 28
       1.2.1. Conceptul de securitate internă românească / 29
       1.2.2. Securizarea frontierei / 30
1.3. Mediul internaţional de securitate – dimensiuni, evoluţii, perspective / 33
1.4. Ameninţări la adresa mediului de securitate / 38
1.5. Fundamente teoretico-ştiinţifice. Conceptualizarea „frontierei de stat” / 50
1.6. Dimensiunea economică a zonelor transfrontaliere / 56

CAPITOLUL 2. Ameninţările neconvenţionale – surse de insecuritate ale naţiunilor în era globalizării /  61
2.1. Repere metodologice de analiză a problematicii ameninţărilor neconventionale / 61
2.2. Modalităţi satisfăcătoare de identificare a surselor ameninţărilor  neconvenţionale / 65
2.3. Abordări ale ameninţărilor neconvenţionale în zona transfrontalieră / 66
       2.3.1. Clarificarea modalităţilor de manifestare a ameninţărilor neconvenţionale în zonele transfrontaliere / 66
       2.3.2. Clarificarea condiţiilor de apariţie a fenomenelor subsecvente ameninţărilor neconvenţionale / 69
2.4. Managementul prevenirii şi combaterii fenomenelor subsumate ameninţărilor neconvenţionale / 72

CAPITOLUL 3. Crima organizată – principala ameninţare neconvenţională la adresa securităţii naţionale / 75
3.1. Crima organizată – dimensiuni, concepte, forme de manifestare / 76
3.2. Principalele cauze si condiţii ale apariţiei şi proliferării crimei organizate  / 85
3.3. Forme de manifestare a crimei organizate în zonele transfrontaliere / 87
       3.3.1. Traficul de persoane - un nou gen de sclavie al secolului XXI / 88
       3.3.2. Traficul ilicit de droguri / 88
       3.3.3. Migraţia ilegală/ 89
       3.3.4. Traficul cu materiale strategice/ 90
       3.3.5. Criminalitatea economică organizată / 100
       3.3.6. Criminalitatea cibernetică / 101
       3.3.7. Terorismul / 110

CAPITOLUL 4. Crima organizată în zonele transfrontaliere – risc major de insecuritate pentru naţiuni. Concepte strategice de gestionare şi politici de securitate / 120
4.1. Constituirea, consolidarea şi dezvoltarea unor structuri şi forme specifice fenomenului criminalităţii transfrontaliere / 125
4.2. Riscuri de natură economică / 127
4.3. Riscuri de natură ecologică / 130
4.4. Destabilizarea sistemului financiar-bancar / 132
4.5. Politici externe şi de securitate a statelor / 134
       4.5.1. Strategia de securitate naţională a României / 138
       4.5.2. Strategia de securitate naţională a S.U.A / 143
       4.5.3. Strategia de securitate a Uniunii Europene / 148
       4.5.4. Strategia de securitate a Federaţiei Ruse / 155

CAPITOLUL 5.  Ordinea şi siguranţa publică  - componentă esenţială a strategiilor de securitate a naţiunilor / 170
5.1. Ordinea şi siguranţa publică în noul context european / 170
5.2. Necesitatea şi principiile redefinirii ordinii publice naţionale / 173
5.3. Determinări interne şi internaţionale ale ordinii publice / 181
       5.3.1. Caracteristici, principii şi reglementări interne ale ordinii publice / 182
       5.3.2. Determinări obiective, subiective şi voluntariste / 184
       5.3.3. Condiţionări externe şi interne ale ordinii publice / 184
5.4. Reglementări internaţionale referitoare la ordinea publică / 187
       5.4.1. Reglementarea comportamentului în spaţiul comunitar / 188
       5.4.2. Ordinea publică şi securitatea interioară europeană / 191

CAPITOLUL 6. Cooperarea internaţională – o nouă paradigmă pentru dezvoltarea durabilă a omenirii / 193
6.1. Consideraţii generale asupra conceptului de cooperare poliţienească internaţională / 193
6.2. Dinamica evoluţiei ameninţărilor neconvenţionale – factor determinant al organizării managementului cooperării între state / 197
6.3. Direcţii şi modalităţi de acţiune pentru optimizarea managementului cooperării internaţionale în vederea combaterii ameninţărilor neconvenţionale specifice zonelor transfrontaliere / 200
       6.3.1. Perfecţionarea cadrului conceptual al managementului cooperării internaţionale în domeniul intelligence / 203
       6.3.2. Eficientizarea managementului cooperării poliţieneşti internaţionale / 209
       6.3.3. Perfecţionarea modalităţilor care facilitează cooperarea la nivelul aplicării legii între statele Uniunii Europene / 213
6.4. Optimizări concepţionale, acţionale şi structurale ale managementului cooperării internaţionale între statele din sud-estul Europei / 214
6.5. Propuneri şi previziuni referitoare la viitorul colaborării interne în contextul cooperării europene şi internaţionale / 218

CONCLUZII ŞI PROPUNERI / 224

BIBLIOGRAFIE  / 231

Despre autor

Ionel Tucmuruz

Doctor în Ştiinţe Militare şi Informaţii.
Absolvent al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu în anul 1996.
A absolvit o serie de cursuri de educaţie şi formare, dintre care amintim: Master în Managementul proiectelor, la Facultatea Ecologică; curs de management în cadrul Centrului de Studii postuniversitare al M.A.I.; cursuri postuniversitare în cadrul Universităţii din Bucureşti, Facultatea de Drept, specializarea Ştiinţe Penale - Criminalistică.

Unde se găseşte

Te-ar mai putea interesa şi..

Promoţii

Contabilitatea in partida dubla si legislatia persoanelor juridice fara scop patrimonial, simplificata si actualizata

Contabilitatea in partida..

Contabilitate

5200 RON Detalii 57.8 RON

Filosofie, credinta si drept

Filosofie, credinta si dr..

Drept

4500 RON Detalii 60 RON

CONTABILITATE. DE LA TEORIE LA PRACTICA. Ciclul contabil si inchiderea exercitiului financiar

CONTABILITATE. DE LA TEOR..

Contabilitate

10000 RON Detalii 55 RON

Recomandările editurii

Citatul zilei

Preceptele dreptului sunt: sa traiesti cinstit, sa nu vatami altuia, sa dai fiecaruia ce i se cuvine

Iustinian

Personalităţi

Mihai Eminescu Mihai Eminescu Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 -15 iunie 1889) a fost poet , prozator  roman,   ... citeşte mai mult →

Interviuri

ROBERT SCHWARTZ ROBERT SCHWARTZ   Robert Schwartz este sef de redactie al Redactiei romane a postului de ... citeşte mai mult →