Ion C. Brătianu - O viaţă în slujba ţării şi a naţiunii române (1821-1891)

  • Autor:

  • Editura: Editura Universitară

    ISBN: 978-606-591-221-2

  • Anul publicării:

    Ediţia: I

    Pagini: 287

1740 RON

Disponibilitate: stoc epuizat

Acest produs nu este pe stoc momentan.



Mai multe detalii Ion C. Brătianu - O viaţă în slujba ţării şi a naţiunii române (1821-1891)

   Contrar unor păreri apărute după 22 decembrie 1989, azi, îndeosebi pentru tineri, modelele sunt necesare mai mult ca oricând.

   Ele sunt pilduitoare - învaţă, educă, sugerează căi de urmat, ieşiri din situaţii complicate, ce par uneori de nedepăşit.

   Un asemenea model este eroul acestei cărţi, celebrul om politic şi de stat Ion C. Brătianu, participant activ la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească, Unirea Principatelor din 1859, Războiul de Independenţă din 1877-1878, membru fondator al Partidului Naţional Liberal şi preşedinte al acestui partid între 1875-1890, de mai multe ori ministru şi prim-ministru al Guvernului (1876-1888), membru de onoare al Academiei Române.

   Faptele sale şi opera scrisă ne determină să-l aşezăm între primii 10 Mari Români ai tuturor timpurilor. Naţiunea şi Ţara le-a pus pe primul plan. De aceea se poate spune despre el că, înainte de a fi liberal, a fost un mare Român.

   Lecturând această carte, vă veţi convinge de acest adevăr.

Cuprinsul cărţii Ion C. Brătianu - O viaţă în slujba ţării şi a naţiunii române (1821-1891)

Cuvânt înainte   / 11

Prefaţă  / 13

I.      Copilăria şi tinereţea lui I. C. Brătianu / 18

II.    Urmările Revoluţiei din 1821, condusă de Tudor Vladimirescu. Ocuparea Principatelor de către ruşi. Domniile regulamentare  / 25

III.   Revoluţia de la 1848 din Ţările Române. Ion C. Brătianu, animatorul şi salvatorul Revoluţiei din Ţara Românească / 29
1.  Mişcarea revoluţionară din Moldova / 31
2.  Revoluţia din Transilvania  / 34
3.  Debutul lui Ion C. Brătianu în activitatea revoluţionară / 44
4.  Revoluţia din Ţara Românească. Ion C. Brătianu, animatorul şi salvatorul ei / 45
a.  Complotul din 19 iunie/1 iulie. Guvernul arestat este eliberat de Ion C. Brătianu şi Ana Ipătescu / 55
b.  Ion C. Brătianu înlătură Căimăcămia  de la putere ‑ 30 iunie/12 iulie / 60
c.   Noi acţiuni ale Guvernului revoluţionar / 62
d.  Ion C. Brătianu, angajat plenar în lupta împotriva pericolului otoman / 64
e.   Sub presiunea rusă, politica turcilor se schimbă.  Ion C. Brătianu, şef al Poliţiei Capitalei. Ocuparea Principatelor de oştile otomane şi ruse / 67

IV.    Exilul conducătorilor Revoluţiei. Fixarea noilor obiective strategice. Revenirea în ţară  / 74

V.      Ion C. Brătianu şi familia sa  / 88

VI.    Contribuţia lui Ion C. Brătianu la Unirea Principatelor şi instaurarea dinastiei străine  / 98

VII.   Partidul Naţional Liberal la început de drum. Ion C. Brătianu şi C.A. Rosetti, primii săi preşedinţi  / 107

VIII.  Proclamarea Independenţei şi Războiul antiotoman. Ion C. Brătianu, artizanul marilor succese obţinute de România şi armata ei în anii 1877‑1878 / 120

IX.    Noi aspecte ale gândirii sale creatoare  / 140
1. Pe scurt despre liberalism ca doctrină a burgheziei / 144
2. Politica „Prin noi înşine”, piatră de temelie a doctrinei liberale. Elaborarea şi conţinutul ei / 147
3. „Prin noi înşine”, calea dezvoltării şi organizării ţării pe baze moderne după cucerirea independenţei.  Neolibera­lismul, rezultat al regenerării liberalismului / 149

X. Arestările, detenţiile şi atentatele împotriva lui Ion C. Brătianu  / 157
1. Arestările şi detenţiile lui Ion C. Brătianu / 157
2. Primele două atentate împotriva lui Ion C. Brătianu / 159
3. Al treilea atentat. Demisia lui Ion C. Brătianu din Guvern şi numirea fratelui său, Dumitru Brătianu, ca prim‑ministru. Demisia acestuia şi revenirea lui Ion C. Brătianu în fruntea Guvernului / 163

XI. Criza politică din România la începutul anului 1888. Retragerea lui Ion C. Brătianu  din fruntea Guvernului şi a PNL  / 170

XII. Trecerea în eternitate a lui Ion C. Brătianu   / 182

XIII. Aprecieri postume. Monumentul lui Ion C. Brătianu din Bucureşti. Centenarul naşterii sale. Decesul soţiei sale, Pia Brătianu  / 189

XIV.  Pe scurt despre opera scrisă a lui Ion C. Brătianu / 204

XV.  În loc de concluzii şi câteva propuneri / 208

Note / 213

Bibliografie / 225

Schema genealogică a familiei Brătianu / 230

Culegere de Texte din opera lui Ion C. Brătianu  / 233

Notă introductivă / 234

1. Patrie şi Naţiune / 235

2. Politico-Sociale  / 242

3. Economico-Sociale / 253

4. Educaţie, Învăţământ, Ştiinţă şi Progres  / 264

5. Omul şi Biserica / 272

6. Armata / 274

7.  Copii şi Tineret / 277

8. Politica Externă  / 281

Note / 284

Cuvânt înainte Ion C. Brătianu - O viaţă în slujba ţării şi a naţiunii române (1821-1891)

I. C. BRATIANU: O UMBRĂ PREA MARE PENTRU URMAŞI

 Dacă regele Carol I întemeiază o dinastie, a Hohen­zollernilor români, Ion C. Brătianu o creează pe aceea a Brătienilor politici: împreună cu Dimitrie, fratele său, cu Ionel, Vintilă şi Dinu, copiii lui, cu George, nepotul lui. Ei izvorăsc din moşnenii din Brătieni, Arges, adică chiar din mijlocul ţării (şi să se mai spună că oamenii mari ai unui popor vin mai totdeauna din marginile sale geografice).

Mic de statură, foarte vioi, energic, om de acţiune, Ion C. Brătianu era înainte de orice o mare voinţă. Dacă e adevarat ce se zice, cum că esenţele tari sunt în flacoane mici, Ion. C. Brătianu confirmă cu strălucire zisa. E omul care duce în spinare o epocă în istoria românilor, personalizând‑o şi caracterizând‑o. E cu adevărat omul care trăieşte în istorie şi face istorie. Pentru că ştie ce vrea. E simbolul burgheziei române care se ridică. Şi el este unul dintre cei care creează canavaua acestei ridicări. El şi prietenii săi, visătorul C.A. Rosetti, nu mai puţin visătorul său frate Dimitrie, pragmaticul Eugeniu Carada şi mulţimea oamenilor politici noi (aşa de sarcastic întâmpinată de Eminescu în articolele sale din Timpul), pe care o înregimentează în 1875 în Partidul Naţional Liberal, până la 1938 forţa politică cea mai puternică a acestei ţări, instrumentul cel mai eficace al modernizării ei.

A fost omul acţiunii hotărâte. Într‑o vreme în care în România totul era de făcut şi de construit, I.C. Brătianu a ştiut să fie, mai cu seamă, un mare constructor de instituţii politice, dar şi de pârghii economice şi sociale. Dacă n‑ar fi fost un Brătianu, el trebuia inventat. Spun mulţi că noi astăzi am avea nevoie de un Iorga, în stare să ne scoată din letargie, dându‑ne optimismul istoriei. Aşa este, dar pentru cei mai mulţi cea mai mare nevoie e de un Brătianu, în stare să stârnească energiile din noi şi să le pună în lucrare. Deopotrivă în folosul nostru şi al ţării.

Sunt toate acestea gânduri la citirea cărţii lui Ioan Todea dedicată marelui I.C. Brătianu. Ioan Todea se adaugă lui C. Rautu, A. Ferme, Apostol Stan, Sabina Cantacuzino, St. Botoiu, D. A. Sturdza, H. Furtuna, Gr. Tausan ... şi încă multor altora care au scris despre marele Brătianu. Ca şi predecesorii săi, dl Todea îmbrăţişează personalitatea lui Brătianu cu nedisimulata dragoste. E fascinat de amintirea pe care o lasă. O umbră prea mare pentru urmaşi. Rândurile lui I. Todea sunt un prinos adus acestei amintiri. Sigur, istoricul nu trebuie să aibă simpatii şi antipatii pentru personajele istoriei. Dar e greu să rezişti fascinaţiei marelui I. C. Brătianu. Şi dl Todea nu rezistă. Această lipsă de rezistenţă e tocmai farmecul cărţii autorului nostru. Şi suntem convinşi că cititorii ei vor gândi la fel ca autorul: oricâte laude i se vor aduce marelui om politic argeşan, tot nu vor fi de ajuns.

 

Ion Bulei 

 

 

Apariţia acestei lucrări are loc în anul în care se împlinesc 190 de ani de la naşterea lui Ion C. Brătianu. De aceea, ea reprezintă un omagiu adus celui mai însemnat om politic şi de stat român din secolul al XIX‑lea.

Primul capitol l‑am intitulat „Copilăria şi tinereţea lui Ion C. Brătianu”. Găsim aici aspecte privind originea strămoşilor săi, denumirea localităţii în care s‑a născut, mărturii interesante despre bunicii şi părinţii săi, evoluţia lui în anii copilăriei şi a studiilor din ţară şi de la Paris. A făcut parte din prima generaţie care a studiat pe banii părinţilor, şi s‑a întors în ţară pentru a contribui la transformarea şi progresul ei.

În capitolele următoare, pornind de la ideea că Ion C. Brătianu a fost în fruntea făuritorilor României moderne, îl regăsim în toate evenimentele care au avut loc în aceşti ani. Ba mai mult, a fost cel care, alături de generaţia de aur de la 1848, le‑a gândit şi dat viaţă. Cu alte cuvinte, a fost strategul şi artizanul renaşterii României în a doua jumătate a secolului al XIX‑lea.

Din lucrare vom afla cum Ion C. Brătianu, fiu de boier, se răzvră­teşte contra boierilor, contra privilegiilor, contra acelora care înjugaseră cu atâta cruzime un popor martir, un popor erou, spada creştinătăţii şi a civilizaţiei odinioară.

Îl aflăm, mai întâi, în fruntea Revoluţiei de la 1848 din Ţara Românească ca principalul ei animator şi salvator.

Îl regăsim apoi, din 25 septembrie 1848 şi până în 25 iunie 1857, în exil în Franţa, unde, împreună cu Nicolae Bălcescu şi cu ceilalţi tovarăşi de luptă fac o amplă analiză evenimentelor revoluţionare la care au luat parte, în urma cărora fixează obiectivele etapei următoare de emancipare socială şi naţională a poporului nostru. Cu alte cuvinte, aşa cum sublinia Dimitrie A. Sturdza, „el a arătat forma ce trebuia dată statului român şi sub a sa conducere, acea formă şi‑a recăpătat fiinţa”.

În capitolul VI al cărţii ne referim la contribuţia lui la Unirea Principatelor şi instaurarea dinastiei străine, ca o continuatoare a dinastiilor româneşti şi fanariote, pentru ca, în cel următor să prezentăm aspecte inedite privind crearea Partidului Naţional‑Liberal, în 24 mai/5 iunie 1875, căruia el i‑a dat doctrina şi l‑a aruncat în luptele victorioase.

La 24 iulie/5 august 1876, Partidul Naţional‑Liberal a ajuns la putere, iar preşedintele său, Ion C. Brătianu, a fost numit prim‑ministru, funcţie pe care a îndeplinit‑o aproape 12 ani, până în 19(31) martie 1888.

Pentru Ion C. Brătianu, Războiul de Neatârnare din 1877‑1878, la care ne referim în capitolul VIII, a însemnat un prilej de maximă afirmare pe scena vieţii politice interne şi externe.

După acest eveniment, Ion C. Brătianu, în calitatea sa de prim‑ministru, şi guvernul său, s‑a concentrat asupra gospodăririi ţării, având ca ax central politica „Prin noi înşine”, la care ne referim pe larg. În acest context el pune bazele naţional‑liberalismului român, care a dat naştere României moderne. De altfel naţional‑liberalii înşişi au avut mereu conştiinţa unei misiuni de îndeplinit: făurirea unui stat naţional român puternic.

Pentru binele ţării, după instituirea regatului în 14/26 martie 1881, prin care ne‑am câştigat adevărata independenţă faţă de marile puteri, Ion C. Brătianu a adăugat la valorile sale încă două: s‑a transformat dintr‑un naţional‑liberal „radical” într‑unul ponderat şi şi‑a însuşit trăsăturile omului de stat modern. În acest sens, edificatoare sunt cuvintele lui Al. Cretzianu, care în lucrarea sa, Din arhiva lui Dumitru Brătianu, la care ne referim şi noi, arată că „din oamenii de la 1848, singur Ion Brătianu a avut sau a dobândit mai târziu toate însuşirile omului de stat”. Ca urmare, în a doua sa guvernare, începută în 9/21 iunie 1881, Ion C. Brătianu a trecut la dezvoltarea României pe baze capitaliste.

În capitolele IX‑XV cititorii cărţii vor afla aspecte interesante din gândirea, viaţa şi aprecierile de care s‑a bucurat Ion C. Brătianu, atât din partea contemporanilor, cât şi a celor ce i‑au urmat. El câştiga prin vioiciunea lui personală, prin talentul său de a găsi şi păstra prieteni, prin comunicativitatea sa sinceră.

Dată fiind valoarea operei scrise a lui Ion C. Brătianu, în finalul cărţii am adăugat o Culegere de Texte, prin care, cei ce le vor lectura, vor adăuga la calităţile sale de ilustru om politic şi bărbat de stat şi pe acela de mare cugetător în domeniile istoriei, vieţii de stat, economico‑sociale, filosofiei, ştiinţei, religiei şi politicii externe.

Aforismele sale, pe care le menţionăm în această parte a lucrării, se ridică la nivelul celor alcătuite de Mihai Eminescu şi le întrec pe cele ale lui Titu Maiorescu şi ale altor gânditori români din a doua jumătate a secolului XIX.

Bibliografia este în cea mai mare parte edită, însă de mult uitată, dar şi inedită.

Deplin conştient că prezentul şi viitorul trebuie căutate şi în cărţile de istorie, îndemn tinerii, preţuiţi atât de mult de Ion C. Brătianu, dar şi oamenii politici să parcurgă cu atenţie rândurile acestei cărţi, să selecteze valorile create şi lăsate moştenire de Ion C. Brătianu, în acelaşi timp geniu, profet şi erou al României moderne.

Termenii de Ţară şi Român erau de fiecare dată scrişi de el cu litere mari. Faptul în sine semnifică valoarea deosebită ce reprezentau aceste cuvinte pentru acest însemnat român, al cărui ţel în viaţă era Ţara.

Spiritul şi l‑a însuşit de la inimosul său dascăl Nicolae Simonide, care, la rândul lui, l‑a preluat de la Gheorghe Lazăr I.

Gândind şi acţionând în acest fel, Ion C. Brătianu ne‑a lăsat o dovadă concretă a ce se poate face prin voinţă fermă, prin demnitate naţională şi prin credinţă în puterile proprii. De aceea, se poate spune despre el că, înainte de a fi liberal, a fost un mare român. „De secole, istoria noastră nu cunoaşte niciun român care să fi întrupat mai bine aspiraţiile Neamului său ca Ion C. Brătianu şi care să fi avut fericirea de a le îndeplini în mare parte”, afirma, în cuvântul său, Vasile Lascăr, la funeraliile lui Ion C. Brătianu din 8 mai 1891.

Patriotismul lui era fără margini. A vândut patru moşii părinteşti pentru cheltuieli cerute de viaţa politică şi naţională. El zicea:
Îndrăzneală în cele bine chibzuite, vedea lucrurile în viitor şi făcea şi pe alţii să le vadă la fel.

Pentru toate acestea, în ceea ce ne priveşte, îl aşezăm în primii zece Mari Români ai tuturor timpurilor. Avem nevoie azi, mai mult ca oricând, de un om politic şi de stat ca el. Trăim cu speranţa că va apărea, pentru binele naţiunii române şi a ţării, căreia, împreună cu generaţia sa, i‑a pus piatra de temelie în mai puţin de 43 ani.

„Să vorbeşti despre viaţa lui Ion C. Brătianu e să vorbeşti de toată Istoria României de la 1848 până la 1890”, scria într‑una din lucrările sale I.G. Duca. „Una se confundă cu cealaltă. Nici nu cred să fie om a cărei viaţă să fi fost mai strâns împletită de aceea a epocii sale decât viaţa lui Ion C. Brătianu.” Este ceea ce am făcut şi noi în această carte, cum au făcut‑o mulţi alţi istorici şi oameni politici din 1891 şi până în zilele noastre.

Pe această cale aduc mulţumiri istoricului Emanuel Bădescu de la Cabinetul de Stampe a Bibliotecii Academiei Române, pentru amabilitatea cu care ne‑a sprijinit în clarificarea unor aspecte ale conţinutului temei, precum şi pentru sprijinul acordat în realizarea unor fotografii pe care le prezentăm în lucrare.

Fără susţinere financiară nu poţi publica o carte. Întregul merit în acest sens îi revine d‑lui Antonel Tănase, fruntaş al Partidului Naţional Liberal. De aceea, şi pe această cale, îi aduc calde mulţumiri.

Aceleaşi mulţumiri aduc şi fiicei mele, Manuela Anghel, care, cu multă competenţă, a realizat procesarea în format electronic a cărţii. Fără bunăvoinţa şi efortul ei, lucrarea n‑ar fi văzut, curând lumina tiparului.

Nu în ultimul rând, recunoştinţa mea doamnei Adriana Munteanu şi domnului conf. univ. dr. Gheorghe Iovan, redactor‑şef adj. al Editurii Universitare, care citind manu­scrisul, m‑au ferit de unele erori, inclusiv ortografice.

 

Autorul

 

 

 

 
  
   

Despre autor

Ioan Todea

Ioan Todea este doctor în istorie, titlu acordat în 1997 de Universitatea Al.I.Cuza din Iasi.
A publicat lucrarile:
- Istoria Mişcării Social-Democrate de Tineret din România (1848-1998), Editura Fundaţiei „Constantin-Titel Petrescu", Bucureşti, 1998,
- Studiul Tineretul Naţional-Liberal între anii 1928-1948, publicat în Revista Istorică, tom IX, Nr. 1-2, 1998, Editura Academiei Române;
- Istoria Tineretului Naţional Liberal. Făuritorii României moderne, modele pentru tineri (1821-2008), Editura Orizonturi, Bucureşti, 2008.
Din activitatea publicistică amintim articolele: 400 de ani de la asasinarea lui Mihai Viteazul şi Personalitatea lui Napoleon Bonaparte, tipărite în Revista Şcolii nr.1 Chitila-Ilfov; Religia strămoşilor noştri din antichitate şi până în pragul epocii moderne. Referiri la situl arheologic Chitila-Fermă din judeţul Ilfov, apărut în Revista Inspectoratului Şcolar, Casa Corpului Didactic Ilfov, Univers Didactic Ilfovean; Mărturiile unui român care a scăpat de „boala" oportunismului şi Politica „Prin noi înşine", elaborată de Ion C. Brătianu, ne-ar scoate ţara din actuala criză, publicate în ziarul Economistul, cotidian al comunităţii economico-financiare din România. 

 

Unde se găseşte

www.editurauniversitara.ro

Te-ar mai putea interesa şi..

Promoţii

CONTABILITATE. DE LA TEORIE LA PRACTICA. Metoda si modelare

CONTABILITATE. DE LA TEOR..

Contabilitate

10000 RON Detalii 55 RON

Ghid de contabilitate si legislatie pentru Casele de Ajutor Reciproc

Ghid de contabilitate si ..

Contabilitate

4300 RON Detalii 48.17 RON

GHIDUL LEGISLATIV-FISCAL AL MICULUI ÎNTREPRINZĂTOR

GHIDUL LEGISLATIV-FISCAL ..

Contabilitate

3000 RON Detalii 38.53 RON

Citatul zilei

Preceptele dreptului sunt: sa traiesti cinstit, sa nu vatami altuia, sa dai fiecaruia ce i se cuvine

Iustinian

Personalităţi

Nicolae Iorga Nicolae Iorga Nicolae Iorga  a fost istoric, critic literar, dramaturg, poet, ministru, prim-minist ... citeşte mai mult →

Interviuri

RALUCA URSACHI RALUCA URSACHI Raluca Ursachi este doctorand in stiinte politice la Université Paris 1 P ... citeşte mai mult →