Dinamica economică în perioada postbelică. Evoluţii în planul comerţului internaţional

  • Autor:

  • Editura: Editura Universitară

    ISBN: 978-606-591-174-1

  • Anul publicării:

    Ediţia: I

1445 RON

Disponibilitate: stoc epuizat

Acest produs nu este pe stoc momentan.



Mai multe detalii Dinamica economică în perioada postbelică. Evoluţii în planul comerţului internaţional

Problemele creşterii economice reprezintă, mai ales în perioada postbelică o preocupare majoră a teoriei şi practicii economice din întreaga lume. Accentuarea complexităţii vieţii economice şi sociale, creşterea interdependenţelor dintre factorii interni şi externi, ca şi nevoia de integrare a unor noi principii în strategiile de dezvoltare constituie factori de mare importanţă şi actualitate, determinanţi ai evoluţiei economiilor în lumea contemporană.
Transformările radicale intervenite în economia mon­dială în ultimele decenii au generat largi comentarii, purtate îndeosebi pe marginea creşterii explozive a şomajului, a ritmurilor necontrolate ale inflaţiei, dobânzilor sufocante, crizei datoriei externe, evoluţiei contradictorii a procesului integrării economice, a tendințelor comerţului internaţional, deficitelor bugetare, intensificării concurenţei, degradării mediului înconjurător etc., toate, la un loc, alcătuind un pachet masiv de probleme a căror rezolvare n-a fost considerată, întotdeauna, mulţumitoare. Economiştii, și nu numai, au încercat diverse soluţii de răspuns. Din păcate, până în prezent, o soluție universal valabilă pentru toate aceste probleme nu a fost identificată. Treptat, teoria economică a simţit nevoia folosirii unor noi concepte, capabile să explice, cu o acurateţe mai mare, enormele transformări intervenite în ultimul timp în economia mondială. Unul dintre aceste concepte, care a contribuit efectiv la înţelegerea naturii şi consecinţelor tuturor acestor schimbări, a fost cel de globalizare economică.
În acest context de interdependenţe, abordarea problemelor creşterii economice are o semnificaţie deosebită și anume dezvoltarea presupune în mod inevitabil creşterea economică drept suport al transformărilor culturale şi calitative care trebuie să se producă în întreaga viaţă economică şi socială, în asigurarea bunăstării umane individuale şi sociale.
Fenomenele de criză din deceniile postbelice reflectă tare de sistem care au implicaţii profunde, dar cu tăişuri şi ascunzişuri diferite, pe grupe de ţări şi chiar la nivelul unei economii naționale.
Pentru ţările dezvoltate de exemplu, aceasta înseamnă micșorarea ritmului de creştere economică, mărirea proporțiilor şomajului, accentuarea tensiunilor sociale şi o temperare a sporirii productivităţii muncii, precum și o degradare a mediului ecologic. În acelaşi timp, se constată şi o presiune puternică asupra asistenţei şi protecţiei sociale, asupra creşterii nivelului de trai şi a proliferării fenomenelor antisociale: corupţie, crimă organizată etc. Pe de altă parte, există o contrapresiune din partea acestor ţări pentru a menţine avantajele de care dispun prin politicile de integrare, avantajele obţinute din diviziunea internaţională a muncii, din relaţiile economice internaţionale bazate pe teoria costurilor comparative, acapararea ştiinţei şi a progresului tehnic şi a finanţelor mondiale.
Pentru ţările subdezvoltate sau în curs de dezvoltare aceasta înseamnă presiunea evoluției demografice, ritmul redus sau chiar negativ al creşterii economice, degradarea mediului ecologic, accentuarea şomajului latent, scumpirea costului energiei, escaladarea preţurilor produselor manufacturate pe care le importă, creşterea cheltuielilor militare, îngroşarea datoriei externe şi îngustarea pieţelor pentru produsele fabricate de ele. Drept urmare, aceasta duce la accentuarea sărăciei şi a decalajelor la cote de nestăpânit şi o presiune puternică asupra utilizării propriilor resurse naturale regenerabile.
Pentru multe ţări foste socialiste, globalizarea a însemnat un declin economic, degradarea structurilor economice şi sociale, creşterea inflaţiei şi a şomajului, înrăutățirea condiţiilor de viaţă, pierderea pieţelor de aprovizionare şi de desfacere, îndatorarea externă, înmulțirea fenomenelor antisociale, lipsa de perspectivă şi transformarea acestora, la adăpostul lozincii “economiei de piaţă”, într-o anexă a ţărilor vest-europene.
Într-adevăr, de cele mai multe ori, chiar înţelegerea prezentului constituie un obiectiv dificil de atins. Atunci când cercetătorul este pus în situaţia de a desprinde câteva tendinţe pentru perspectiva apropiată, sarcina sa se complică proporţional cu intervalul de timp pe care doreşte să-l pună în evidenţă. Acest fapt este cu atât mai evident, cu cât transformările intervenite în economie sunt mai rapide şi implică puţine asemănări cu ceea ce a fost înainte. Intervin, apoi, diferenţele de percepţie. Diferiţi cercetători folosesc termeni şi noţiuni diverse pentru a explica acelaşi fenomen sau proces. Pe această bază, au apărut condiţiile unor puternice controverse cu privire la natura şi caracterul schimbărilor intervenite la scară planetară, aproape imposibil de urmărit, dacă avem în vedere numărul imens de lucrări cu trimitere directă sau indirectă la problemele supuse analizei.
Prezenta carte a dorit să îmbine atât componentele teoretice ale subiectului analizat cât și pe cele concrete în vederea cunoașterii analitice a dinamicii economiei postbelice.
Gândirea economică a secolului XIX a fost dominată de interesul majorităţii economiştilor pentru problemele evoluţiei economiei cu deosebire prin activitatea agenţilor economici. Secolul XX a marcat o accentuare constantă a preocupării economiştilor pentru caracterizarea şi explicarea funcţionării economiei la scară naţională şi mai mult, nu numai pe termen scurt ci mai ales pe termen mediu şi lung.
Preferinţa majorităţii economiştilor contemporani pentru termenul de creştere economică se poate explica, în primul rând prin trendul constant crescător al economiei din perioada modernă şi, în al doilea rând, datorită modificării centrului de greutate al analizei economice de la vizualizare ca un mix de elemente cantitative la perspectiva ce pune în evidenţă relaţiile generate de schimbările cantitative şi calitative.
Literatura de specialitate utilizează o multitudine de termeni având ca scop redarea ideii conform căreia avuţia naţională precum şi componenta sa dinamică, venitul naţional, sporesc în timp, generând nu doar transformări cantitative ci şi calitative în economie.
Conceptul de creştere economică a fost folosit de regulă în două ipostaze: în primul rând caracterizând sporirea produsului social, a venitului şi a avuţiei naţionale şi în al doilea rând însemnând creşterea venitului naţional pe locuitor.
În acest fel s-a ajuns la conceptul de dezvoltare economică. De aici și dezbaterile asupra cerinței de a se depăși aspectele cantitative ale evoluției economiei prin alăturarea celor calitative.
Analiza factorilor de creștere include aportul pozitiv sau negativ al comerțului internațional și piața internațională de capital ca vector al economiei contemporane. Efectele trecerii de la creștere la dezvoltarea economică prin modificări structurale de ordin tehnic, organizațional și instituțional sunt examinate prin indicele dezvoltării umane, din perspectiva de instrument de măsurare a complexității dezvoltării societății.
Secolul XX a reprezentat pentru economia mondială, ca de altfel pentru întreaga umanitate, un secol al vitezei. Ultimii o sută de ani au însemnat nu numai o perioadă de dezvoltare tehnologică fără precedent dar și cea a unor conflagrații mondiale, care au fost reținute de istorie datorită impactului avut asupra societății umane, nu numai în timpul anilor de război cât mai cu seamă ulterior acestora.
Până în secolele XIX și mai ales XX, economia nu era organizată în funcție de creștere ci pentru supraviețuire. Nevoilor relativ stagnante le corespundea o populație stagnantă. Fără îndoială că se produceau anumite schimbări dar acestea erau mai ales de ordin cultural decât economic și în tot cazul acestea aveau o influență restrânsă, lentă și pe termen lung. În ultimele decenii și actualmente, economiile moderne sunt organizate în funcție de creștere și dezvoltare.
Începând cu anii `50 economia mondială a fost divizată în două sisteme diametral opuse: pe de o parte cel al economiei de piață denumită , ideologic, sistem capitalist și pe de altă parte sistemul socialist. Războiul rece, de fapt al treilea război mondial dacă îl putem denumi așa, a mobilizat resurse și capacități care au marcat structura și ritmul dezvoltării economiilor.
Pe de altă parte, redefinirea constantă a raportului de forţe în plan economic şi comercial, problemele complexe aflate pe agenda de negocieri internaționale, apariţia şi maturizarea fenomenelor de integrare economică regională, diversificarea şi sporirea eficacităţii diferitelor politici promovate inclusiv la nivel de grup, fenomenele cu incidență complexă pe plan internaţional, inclusiv prin instituţionalizarea unor relații dintre țări, globalizarea sistemelor de producţie și a fluxurilor de capital, redefinirea rolului companiilor transnaţionale, sunt factori care au influențat într-o manieră mai mult sau mai puțin semnificativă evoluția economiei mondiale în ultimii 60 de ani.
În această perioadă, contextul socio-politic a influențat uneori în proporții importante evoluția economiei. Dincolo de restructurările politice, s-au produs și modificări de ordin mental și moral de genul unor exacerbări ale naționalismului, ale fanatismului religios și, ceea ce este mai tragic, ale terorismului internațional, motivat prin argumente și doleanțe foarte diverse și cu atât mai greu de analizat și soluționat.
Ultimele trei decenii ale secolului trecut au marcat momente de răscruce pentru evoluția și tendințele economiei mondiale. În primul rând, a apărut criza petrolului ale cărei consecințe le observăm și astăzi sub aspectul prețului ridicat și fluctuant al țițeiului precum și al veniturilor extrem de consistente obținute de statele exportatoare de petrol din această afacere.
Criza economică, începută în 2007 şi cu orizont de finalizare la nivel mondial necunoscut încă, reprezintă un subiect preocupant pentru economiști și nu numai. Este probabil cea mai gravă criză din ultimii 80 de ani. Este de asemenea, ocazia pentru economişti de a da cărţile pe faţă şi de a se ralia deschis cu una din cele două tabere doctrinare principale contemporane: curentul mainstream keynesist, care se declară în favoarea creşterii rolului statului în economie, respectiv grupul celor care cred în virtuţile sistemului neîngrădit al economiei de piaţă libere.
 Avem o explicaţie oficială a crizei, furnizată de instituţiile publice, potrivit căreia problema îşi are originea în comportamentul nepotrivit al agenţilor economici şi în imposibilitatea pieţei de a funcţiona lin, asigurând alocarea corespunzătoare a resurselor.
Pe de altă parte, există argumente care susţin că tocmai intervenţia statului a sădit seminţele turbulenţelor financiare pe care le traversăm în prezent. Potrivit celor care le susţin, reţeta prescrisă de autorităţi nu poate duce la atenuarea dificultăţilor economice ci, din contră, la agravarea lor.
În acest context economic şi social incert, este evident dificil de estimat evoluţiile viitoare ale economiei atât la nivel național cât mai ales la nivel regional și global.

Despre autor

Iuliu Marin Ivanescu

Unde se găseşte

  • Anticariat online
  • SC Atlas Group Distribution SRL– Bucuresti

  • SC Astro Impex SRL- Bucuresti

  • SC Nicol Cart SRL – Bucuresti

  • SC Larry Cart SRL – Bucuresti

  • SC Rolcris Impex SRL – Bucuresti

  • SC Stand Agentie Difuzare Carte – Bucuresti

  • SC Vox 2000 Com SRL – Bucuresti

  • SC Maricom 94 SRL – Bucuresti

  • SC Mario Fair Play Impex SRL – Bucuresti

Te-ar mai putea interesa şi..

Aspecte economice britanice în perioada 1970-2000 - Thatcerismul - între deziderate şi împliniri

Aspecte economice britani..

Istoria economiei

2120 RON Detalii

Economia integrarii europene

Economia integrarii europ..

Istoria economiei

2408 RON Detalii

Integrare economică prin competitivitate. Paradigma sănătăţii întregului viu

Integrare economică prin..

Istoria economiei

2311 RON Detalii


Criza. România la răspântie

Criza. România la răsp..

Istoria economiei

2890 RON Detalii

ROMANIA SI FENOMENELE MAJORE DIN ECONOMIA EUROPEANĂ SI GLOBALA, Vol. 1

ROMANIA SI FENOMENELE MAJ..

Istoria economiei

4334 RON Detalii

Politici comune ale Uniunii Europene

Politici comune ale Uniun..

Istoria economiei

2890 RON Detalii

Promoţii

CONTABILITATE. DE LA TEORIE LA PRACTICA. Ciclul contabil si inchiderea exercitiului financiar

CONTABILITATE. DE LA TEOR..

Contabilitate

10000 RON Detalii 55 RON

GHIDUL LEGISLATIV-FISCAL AL MICULUI ÎNTREPRINZĂTOR

GHIDUL LEGISLATIV-FISCAL ..

Contabilitate

3000 RON Detalii 38.53 RON

CONTABILITATE. DE LA TEORIE LA PRACTICA. Metoda si modelare

CONTABILITATE. DE LA TEOR..

Contabilitate

10000 RON Detalii 55 RON

Recomandările editurii

Citatul zilei

Preceptele dreptului sunt: sa traiesti cinstit, sa nu vatami altuia, sa dai fiecaruia ce i se cuvine

Iustinian

Personalităţi

Nicolae Iorga Nicolae Iorga Nicolae Iorga  a fost istoric, critic literar, dramaturg, poet, ministru, prim-minist ... citeşte mai mult →

Interviuri

VICTOR NEUMANN VICTOR NEUMANN Victor Neumann (n. 28 octombrie 1953, Lugoj) este un istoric, profesor al Univer ... citeşte mai mult →