Propuneri manuscrise: info@editurauniversitara.ro: 0745 204 115
Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
6359.png "Editura Universitara")
Romania. Podisuri si dealuri - vol. III
![Romania. Podisuri si dealuri - vol. III [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/romania-podisuri-si-dealuri-vol-iii-2694-324389.jpg "Romania. Podisuri si dealuri - vol. III [1]")
ISBN: 978-973-749-478-8
Anul publicării: 2008
Editia: I
Pagini: 342
Editura: Editura Universitara
Autor: Mihai Ielenicz, Iulian Sandulache
Cod Produs:
9789737494788
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 718
/
0745 200 357
- Descriere
- Download (1)
- Autori
- Cuprins
- Cuvant inainte
- Unde se gaseste
- Review-uri (0)
In cadrul dealurilor si podisurilor sunt resurse importante de subsol de care sunt legate multe ramuri industriale, unele cu rol esential in economia nationala (gazele naturale, petrolul, lignitul etc.), se practica o agricultura variata, s au dezvoltat de timpuriu o serie de activitati economice ce au determinat nu numai forta de munca calificata, dar si anumite specializari, exista un bogat fond de rezerve turistice ce asigura, dar mai ales va determina afirmarea unei economii prospere cu acest specific.
Iata cateva din atributele care au stat la baza unei intense activitati de cercetare geografica concretizata intr un numar foarte mare de articole, studii, monografii, carti etc. Daca in perioada interbelica s au realizat cateva orientari mai ales in cercetarea reliefului si a unor asezari, ulterior studierea diferitelor unitati luate ca obiect al unei teze de doctorat a facut posibila nu numai amplificarea numarului de lucrari, dar mai ales diversificarea problemelor si domeniilor de studiu. Un rol aparte l au avut colectivele de cercetatori geografi si cadre didactice de la universitatile din Bucuresti, Iasi, Cluj Napoca si din Institutul Geografic. In cadrul acestora, in afara tezelor de doctorat, s au realizat studii geografice complexe cu caracter regional, lucrari de amanunt asupra unor componente geografice, reprezentari cartografice concretizate in atlase etc.
Ca urmare, in prezent, exista un fond informational bogat si divers ce a stat la baza scrierii unor sinteze geografice si la nivelul marilor unitati de dealuri si podis. Ele contin o multitudine de informatii si probleme ce privesc toate componentele sistemului geografic. Iata unul din motivele care fac ca scrierea unui astfel de curs sa devina destul de dificila. Realizarea lui insa este necesara din alte considerente. Acestea trebuie sa reprezinte, mai intai, un summum de probleme ce definesc structura geografica a fiecarei unitati, in care sa se regaseasca, pe langa trasaturile de baza si corelatiile ce se stabilesc intre componente si elemente. In al doilea rand, aici trebuiesc relevate opiniile mai importante ce s au impus in anumite probleme, ca si ideile controversate sau neilucidate. In sfarsit, redarea lor trebuie sa se faca tinand seama de cei carora li se adreseaza.
Deci, cursul trebuie sa reprezinte atat o baza de „scolire”, de calificare, dar si una de deschidere pentru cercetarea geografica. In acest sens s a cautat a fi realizata aceasta lucrare, care se adreseaza in principal studentilor geografi, dar si profesorilor si tuturor celor interesati sa cunoasca realitatile geografice ale Romaniei. Ea a fost conceputa in doua volume (Podisurile si dealurile – volumul 3; Subcarpatii – volumul 4) intrucat, pe de o parte, volumul informational este deosebit de bogat iar pe de alta, datorita faptului ca intre Subcarpati si celelalte unitati de dealuri si podisuri sunt deosebiri importante de alcatuire, structura, geneza, evolutie, interferenta intre factorii naturali si presiunea antropica, care se rasfrang direct in peisaje specifice. La baza a stat o lucrare mai veche care a fost actualizata si completata cu idei noi.
Iata cateva din atributele care au stat la baza unei intense activitati de cercetare geografica concretizata intr un numar foarte mare de articole, studii, monografii, carti etc. Daca in perioada interbelica s au realizat cateva orientari mai ales in cercetarea reliefului si a unor asezari, ulterior studierea diferitelor unitati luate ca obiect al unei teze de doctorat a facut posibila nu numai amplificarea numarului de lucrari, dar mai ales diversificarea problemelor si domeniilor de studiu. Un rol aparte l au avut colectivele de cercetatori geografi si cadre didactice de la universitatile din Bucuresti, Iasi, Cluj Napoca si din Institutul Geografic. In cadrul acestora, in afara tezelor de doctorat, s au realizat studii geografice complexe cu caracter regional, lucrari de amanunt asupra unor componente geografice, reprezentari cartografice concretizate in atlase etc.
Ca urmare, in prezent, exista un fond informational bogat si divers ce a stat la baza scrierii unor sinteze geografice si la nivelul marilor unitati de dealuri si podis. Ele contin o multitudine de informatii si probleme ce privesc toate componentele sistemului geografic. Iata unul din motivele care fac ca scrierea unui astfel de curs sa devina destul de dificila. Realizarea lui insa este necesara din alte considerente. Acestea trebuie sa reprezinte, mai intai, un summum de probleme ce definesc structura geografica a fiecarei unitati, in care sa se regaseasca, pe langa trasaturile de baza si corelatiile ce se stabilesc intre componente si elemente. In al doilea rand, aici trebuiesc relevate opiniile mai importante ce s au impus in anumite probleme, ca si ideile controversate sau neilucidate. In sfarsit, redarea lor trebuie sa se faca tinand seama de cei carora li se adreseaza.
Deci, cursul trebuie sa reprezinte atat o baza de „scolire”, de calificare, dar si una de deschidere pentru cercetarea geografica. In acest sens s a cautat a fi realizata aceasta lucrare, care se adreseaza in principal studentilor geografi, dar si profesorilor si tuturor celor interesati sa cunoasca realitatile geografice ale Romaniei. Ea a fost conceputa in doua volume (Podisurile si dealurile – volumul 3; Subcarpatii – volumul 4) intrucat, pe de o parte, volumul informational este deosebit de bogat iar pe de alta, datorita faptului ca intre Subcarpati si celelalte unitati de dealuri si podisuri sunt deosebiri importante de alcatuire, structura, geneza, evolutie, interferenta intre factorii naturali si presiunea antropica, care se rasfrang direct in peisaje specifice. La baza a stat o lucrare mai veche care a fost actualizata si completata cu idei noi.
-
Romania. Podisuri si dealuri - vol. III
Descarca
MIHAI IELENICZ
Prof. univ. dr., a absolvit Facultatea de Geologie-Geografie in anul 1964 unde si-a continuat activitatea parcurgand toate treptele ierarhiei universitare. Doctor in Geografie din anul 1978 cu lucrarea “Muntii din bazinul Buzaului - studiu de geomorfologie”, publicata in Editura Academiei in 1984. A obtinut premiul Academiei in 1975 pentru lucrarea „Relieful Romaniei” si in 1985 pentru lucrarea „Enciclopedia Romaniei”, precum si titlul de Doctor Honoris Causa al Universitati Stefan cel Mare - Suceava; i-au fost acordate peste 25 de diplome de onoare, excelenta si medalii, de diferite institutii didactice si stiintifice din tara si strainatate. Prodecan si decan al Facultatii de Geografie din 1992 si pana in prezent, Director al Statiunii Geografice Orsova, Co-director al “Centrului de cercetare a degradarilor de teren si dinamica geomorfologica” Membru in Consiliul Facultatii si in Senatul Universitatii din 1992, Presedinte al Comitetului National de Programe pentru invatamantul Preuniversitar (din 1996), membru C.N.A.T.D.C, C.N.E.A.A, expert C.N.C.S.I.S, perfectionari in tara si strainatate (Marea Britanie, Belgia, Turcia), Presedinte al Olimpiadelor scolare de Geografie (din 1996), Presedinte al Societatii de Geografie (din 2003), Vicepresedinte al Comitetului National de Geografie (din 2000), Vicepresedinte al Asociatiei de Geomorfologie (din 2002), Conducator de doctorat (din 1993), membru al colectivelor de redactie a numeroase reviste de specialitate etc . A scris singur si in colaborare peste 210 lucrari stiintifice, a participat la 62 contracte de cercetare (la 18 in calitate de director), 38 carti stiintifice: „Geomorfologie generala” 1976, 2002, „Relieful Romaniei” 1975, „Dealurile si Podisurile Romaniei” 1999, „Dictionar fizico-geografic” 1999, „Geografia generala” 2001, „Romania Geography and Tourism” 2001, „Europa Enciclopedie Geografica” 2002, „Subcarpatii Romaniei” 2003, „Romania - Geografie Fizica” 2004, “Geografie fizica generala. Bazele geografiei fizice” 2005 “Subcarpatii Romaniei” 2005, “Geomorfologie” 2007, 2010, “Romania. Geografie fizica. Clima, Ape, Vegetatie, Soluri” 2007, “Romania. Podisuri si dealuri” 2008, “Dictionar de geomorfologie” 2009, “Geografie fizica generala cu elemente de cosmologie” 2009, “Romania - Potential turistic” 2009, si numeroase carti de popularizare, harti etc.
IULIAN SANDULACHE
A absolvit Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucuresti in anul 1996, in cadrul careia a parcurs treptele de preparator (1996-1999), asistent (1999-2006) si pana in prezent, lector.
Este doctor in Geografie din anul 2005 cu teza ”Bazinul hidrografic Bistricioara - studiu geomorfologic”.
Este membru al Asociatiei Geomorfologilor Romani.
A elaborat si publiccat, individual sau in colaborare, carti, artciole de specialitate si de popularizare geografica.
A participat la numeroase simpozioane si congrese stiintifice nationale si internationale (al 12-lea Congres Italo-Roman-Franco-Belgian de geomorfologie, Savona, 2007 s.a.)
Preocuparile sale de baza se inscriu in domeniile geomorfologiei, geografiei regionale a Romaniei si tehnicilor fotografice aplicate in geografie.
Prof. univ. dr., a absolvit Facultatea de Geologie-Geografie in anul 1964 unde si-a continuat activitatea parcurgand toate treptele ierarhiei universitare. Doctor in Geografie din anul 1978 cu lucrarea “Muntii din bazinul Buzaului - studiu de geomorfologie”, publicata in Editura Academiei in 1984. A obtinut premiul Academiei in 1975 pentru lucrarea „Relieful Romaniei” si in 1985 pentru lucrarea „Enciclopedia Romaniei”, precum si titlul de Doctor Honoris Causa al Universitati Stefan cel Mare - Suceava; i-au fost acordate peste 25 de diplome de onoare, excelenta si medalii, de diferite institutii didactice si stiintifice din tara si strainatate. Prodecan si decan al Facultatii de Geografie din 1992 si pana in prezent, Director al Statiunii Geografice Orsova, Co-director al “Centrului de cercetare a degradarilor de teren si dinamica geomorfologica” Membru in Consiliul Facultatii si in Senatul Universitatii din 1992, Presedinte al Comitetului National de Programe pentru invatamantul Preuniversitar (din 1996), membru C.N.A.T.D.C, C.N.E.A.A, expert C.N.C.S.I.S, perfectionari in tara si strainatate (Marea Britanie, Belgia, Turcia), Presedinte al Olimpiadelor scolare de Geografie (din 1996), Presedinte al Societatii de Geografie (din 2003), Vicepresedinte al Comitetului National de Geografie (din 2000), Vicepresedinte al Asociatiei de Geomorfologie (din 2002), Conducator de doctorat (din 1993), membru al colectivelor de redactie a numeroase reviste de specialitate etc . A scris singur si in colaborare peste 210 lucrari stiintifice, a participat la 62 contracte de cercetare (la 18 in calitate de director), 38 carti stiintifice: „Geomorfologie generala” 1976, 2002, „Relieful Romaniei” 1975, „Dealurile si Podisurile Romaniei” 1999, „Dictionar fizico-geografic” 1999, „Geografia generala” 2001, „Romania Geography and Tourism” 2001, „Europa Enciclopedie Geografica” 2002, „Subcarpatii Romaniei” 2003, „Romania - Geografie Fizica” 2004, “Geografie fizica generala. Bazele geografiei fizice” 2005 “Subcarpatii Romaniei” 2005, “Geomorfologie” 2007, 2010, “Romania. Geografie fizica. Clima, Ape, Vegetatie, Soluri” 2007, “Romania. Podisuri si dealuri” 2008, “Dictionar de geomorfologie” 2009, “Geografie fizica generala cu elemente de cosmologie” 2009, “Romania - Potential turistic” 2009, si numeroase carti de popularizare, harti etc.
IULIAN SANDULACHE
A absolvit Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucuresti in anul 1996, in cadrul careia a parcurs treptele de preparator (1996-1999), asistent (1999-2006) si pana in prezent, lector.
Este doctor in Geografie din anul 2005 cu teza ”Bazinul hidrografic Bistricioara - studiu geomorfologic”.
Este membru al Asociatiei Geomorfologilor Romani.
A elaborat si publiccat, individual sau in colaborare, carti, artciole de specialitate si de popularizare geografica.
A participat la numeroase simpozioane si congrese stiintifice nationale si internationale (al 12-lea Congres Italo-Roman-Franco-Belgian de geomorfologie, Savona, 2007 s.a.)
Preocuparile sale de baza se inscriu in domeniile geomorfologiei, geografiei regionale a Romaniei si tehnicilor fotografice aplicate in geografie.
RAPORTUL PODISURI – DEALURI, REPARTITIA LOR IN ROMANIA / 18
1. Podisurile – unitati geografice distincte / 18
2. Dealurile formeaza cele mai extinse unitati geografice cu altitudine medie / 21
3. Repartitia podisurilor si dealurilor in Romania / 24
PODISUL MEHEDINTI / 32
POZITIA GEOGRAFICA SI LIMITELE / 32
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC / 33
1. ALCATUIREA GEOLOGICA SI EVOLUTIA PALEOGEOGRAFICA / 33
2. RELIEFUL / 36
3. CLIMA / 38
4. APELE / 38
5. SOLURILE, VEGETATIA SI ANIMALELE / 40
PODISUL MOLDOVEI / 46
ASEZAREA GEOGRAFICA SI LIMITELE / 46
1. ALCATUIREA GEOLOGICA SI EVOLUTIA PALEOGEOGRAFICA / 47
2. RELIEFUL / 48
3. CLIMA / 56
4. APELE / 58
5. VEGETATIA SI FAUNA / 62
6. SOLURILE / 65
POPULATIA SI ASEZARILE / 67
1. CONSIDERATII DE GEOGRAFIE ISTORICA / 67
2. CARACTERISTICI DEMOGRAFICE / 69
3. CARACTERISTICILE ASEZARILOR / 72
ACTIVITATILE ECONOMICE / 73
1. CARACTERISTICI GENERALE / 73
2. INDUSTRIA / 76
3. AGRICULTURA / 79
4. CAILE DE COMUNICATIE SI TRANSPORTURILE / 79
5. POTENTIALUL TURISTIC / 80
SUBUNITATI GEOGRAFICE / 81
1. PODISUL SUCEVEI / 81
2. CAMPIA MOLDOVEI (PODISUL JOS AL JIJIEI) / 87
3. PODISUL BARLADULUI / 89
4. CULOARUL MOLDOVA SIRET / 92
PODISUL GETIC / 106
ASEZAREA GEOGRAFICA SI LIMITELE / 106
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC / 107
1. ALCATUIREA GEOLOGICA SI EVOLUTIA PALEO¬GEOGRAFICA / 107
2. RELIEFUL / 109
3. CLIMA / 113
4. APELE / 115
5. VEGETATIA SI ANIMALELE / 116
6. SOLURILE / 119
POPULATIA SI ASEZARILE / 119
1. CONSIDERATII DE GEOGRAFIE ISTORICA / 119
2. CARACTERISTICI DEMOGRAFICE / 120
3. CARACTERISTICILE ASEZARILOR / 123
ACTIVITATI ECONOMICE / 123
1. CARACTERISTICI GENERALE / 124
2. AGRICULTURA / 125
3. INDUSTRIA / 126
4. CAILE DE COMUNICATIE SI TRANSPORTURILE / 127
5. POTENTIAL TURISTIC / 128
SUBUNITATI GEOGRAFICE / 128
1. PODISUL STREHAIEI / 128
2. GRUIURILE JIULUI / 131
3. PODISUL (DEALURILE) OLTETULUI / 132
5. DEALURILE (GRUIURILE) ARGESULUI / 135
PODISUL DOBROGEI / 145
ASEZAREA GEOGRAFICA SI LIMITELE / 145
1. ALCATUIREA GEOLOGICA SI EVOLUTIA PALEO¬GEOGRAFICA / 145
2. RELIEFUL / 149
3. CLIMA / 155
4. APELE / 157
5. VEGETATIA SI FAUNA / 160
6. SOLURILE / 165
POPULATIA SI ASEZARILE / 166
1. CONSIDERATII DE GEOGRAFIE ISTORICA / 166
2. CARACTERISTICI DEMOGRAFICE / 169
2.4. MISCAREA NATURALA / 170
3. CARACTERISTICILE ASEZARILOR / 173
ACTIVITATILE ECONOMICE / 177
2. AGRICULTURA / 181
3. CAILE DE COMUNICATIE SI TRANSPORTURILE / 185
4. POTENTIALUL TURISTIC / 187
SUBUNITATI GEOGRAFICE / 187
DOBROGEA DE NORD / 188
PODISUL DOBROGEI CENTRALE / 190
DOBROGEA DE SUD / 192
DEALURILE TRANSILVANIEI / 208
(DEPRESIUNEA COLINARA A TRANSILVANIEI) / 208
ASEZAREA GEOGRAFICA SI LIMITELE / 208
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC / 211
1. ALCATUIREA GEOLOGICA SI EVOLUTIA PALEOGEOGRAFICA / 211
2. RELIEFUL / 214
3. CLIMA / 223
4. APELE / 226
5. VEGETATIA SI FAUNA / 230
6. SOLURILE / 235
POPULATIA SI ASEZARILE / 237
1. CARACTERISTICI DE GEOGRAFIE ISTORICA / 237
2. CARACTERISTICI DEMOGRAFICE / 238
3. CARACTERISTICILE ASEZARILOR / 244
ACTIVITATILE ECONOMICE / 247
1. CARACTERISTICI GENERALE / 247
2. INDUSTRIA / 247
3. AGRICULTURA / 254
4. CAILE DE COMUNICATIE SI TRANSPORTURILE / 258
5. POTENTIALUL TURISTIC / 261
UNITATI SI SUBUNITATI GEOGRAFICE / 262
I. DEALURILE SI DEPRESIUNILE PERITRANSILVANE (PERIMONTANE, CIRCUMTRANSILVANE) / 263
PODISUL SOMESAN / 274
CAMPIA COLINARA A TRANSILVANIEI (DEALURILE MURESANO – SOMESENE) / 278
PODISUL TARNAVELOR / 282
DEALURILE BANATO – SOMESENE (DEALURILE DE VEST) / 304
ASEZAREA GEOGRAFICA SI LIMITELE / 304
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC / 305
1. ALCATUIRE GEOLOGICA SI LIMITE / 305
2. RELIEFUL / 306
3. CLIMA / 307
4. APELE / 308
5. VEGETATIA, ANIMALELE SI SOLURILE / 309
POPULATIA SI ASEZARILE / 310
1. CONSIDERATII DE GEOGRAFIE ISTORICA / 310
2. CARACTERISTICI DEMOGRAFICE / 311
3. CARACTERISTICILE ASEZARILOR / 313
ACTIVITATILE ECONOMICE / 316
1. CARACTERISTICI GENERALE / 316
2. AGRICULTURA / 316
3. INDUSTRIA / 317
4. CAILE DE COMUNICATIE / 318
SUBUNITATI GEOGRAFICE / 319
1. DEPRESIUNEA BAIA MARE DEALURILE SI MARAMURESENE / 319
2. DEALURILE SILVANIEI / 324
3. DEALURILE CRISURILOR / 326
4. DEALURILE BANATULUI / 328
1. Podisurile – unitati geografice distincte / 18
2. Dealurile formeaza cele mai extinse unitati geografice cu altitudine medie / 21
3. Repartitia podisurilor si dealurilor in Romania / 24
PODISUL MEHEDINTI / 32
POZITIA GEOGRAFICA SI LIMITELE / 32
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC / 33
1. ALCATUIREA GEOLOGICA SI EVOLUTIA PALEOGEOGRAFICA / 33
2. RELIEFUL / 36
3. CLIMA / 38
4. APELE / 38
5. SOLURILE, VEGETATIA SI ANIMALELE / 40
PODISUL MOLDOVEI / 46
ASEZAREA GEOGRAFICA SI LIMITELE / 46
1. ALCATUIREA GEOLOGICA SI EVOLUTIA PALEOGEOGRAFICA / 47
2. RELIEFUL / 48
3. CLIMA / 56
4. APELE / 58
5. VEGETATIA SI FAUNA / 62
6. SOLURILE / 65
POPULATIA SI ASEZARILE / 67
1. CONSIDERATII DE GEOGRAFIE ISTORICA / 67
2. CARACTERISTICI DEMOGRAFICE / 69
3. CARACTERISTICILE ASEZARILOR / 72
ACTIVITATILE ECONOMICE / 73
1. CARACTERISTICI GENERALE / 73
2. INDUSTRIA / 76
3. AGRICULTURA / 79
4. CAILE DE COMUNICATIE SI TRANSPORTURILE / 79
5. POTENTIALUL TURISTIC / 80
SUBUNITATI GEOGRAFICE / 81
1. PODISUL SUCEVEI / 81
2. CAMPIA MOLDOVEI (PODISUL JOS AL JIJIEI) / 87
3. PODISUL BARLADULUI / 89
4. CULOARUL MOLDOVA SIRET / 92
PODISUL GETIC / 106
ASEZAREA GEOGRAFICA SI LIMITELE / 106
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC / 107
1. ALCATUIREA GEOLOGICA SI EVOLUTIA PALEO¬GEOGRAFICA / 107
2. RELIEFUL / 109
3. CLIMA / 113
4. APELE / 115
5. VEGETATIA SI ANIMALELE / 116
6. SOLURILE / 119
POPULATIA SI ASEZARILE / 119
1. CONSIDERATII DE GEOGRAFIE ISTORICA / 119
2. CARACTERISTICI DEMOGRAFICE / 120
3. CARACTERISTICILE ASEZARILOR / 123
ACTIVITATI ECONOMICE / 123
1. CARACTERISTICI GENERALE / 124
2. AGRICULTURA / 125
3. INDUSTRIA / 126
4. CAILE DE COMUNICATIE SI TRANSPORTURILE / 127
5. POTENTIAL TURISTIC / 128
SUBUNITATI GEOGRAFICE / 128
1. PODISUL STREHAIEI / 128
2. GRUIURILE JIULUI / 131
3. PODISUL (DEALURILE) OLTETULUI / 132
5. DEALURILE (GRUIURILE) ARGESULUI / 135
PODISUL DOBROGEI / 145
ASEZAREA GEOGRAFICA SI LIMITELE / 145
1. ALCATUIREA GEOLOGICA SI EVOLUTIA PALEO¬GEOGRAFICA / 145
2. RELIEFUL / 149
3. CLIMA / 155
4. APELE / 157
5. VEGETATIA SI FAUNA / 160
6. SOLURILE / 165
POPULATIA SI ASEZARILE / 166
1. CONSIDERATII DE GEOGRAFIE ISTORICA / 166
2. CARACTERISTICI DEMOGRAFICE / 169
2.4. MISCAREA NATURALA / 170
3. CARACTERISTICILE ASEZARILOR / 173
ACTIVITATILE ECONOMICE / 177
2. AGRICULTURA / 181
3. CAILE DE COMUNICATIE SI TRANSPORTURILE / 185
4. POTENTIALUL TURISTIC / 187
SUBUNITATI GEOGRAFICE / 187
DOBROGEA DE NORD / 188
PODISUL DOBROGEI CENTRALE / 190
DOBROGEA DE SUD / 192
DEALURILE TRANSILVANIEI / 208
(DEPRESIUNEA COLINARA A TRANSILVANIEI) / 208
ASEZAREA GEOGRAFICA SI LIMITELE / 208
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC / 211
1. ALCATUIREA GEOLOGICA SI EVOLUTIA PALEOGEOGRAFICA / 211
2. RELIEFUL / 214
3. CLIMA / 223
4. APELE / 226
5. VEGETATIA SI FAUNA / 230
6. SOLURILE / 235
POPULATIA SI ASEZARILE / 237
1. CARACTERISTICI DE GEOGRAFIE ISTORICA / 237
2. CARACTERISTICI DEMOGRAFICE / 238
3. CARACTERISTICILE ASEZARILOR / 244
ACTIVITATILE ECONOMICE / 247
1. CARACTERISTICI GENERALE / 247
2. INDUSTRIA / 247
3. AGRICULTURA / 254
4. CAILE DE COMUNICATIE SI TRANSPORTURILE / 258
5. POTENTIALUL TURISTIC / 261
UNITATI SI SUBUNITATI GEOGRAFICE / 262
I. DEALURILE SI DEPRESIUNILE PERITRANSILVANE (PERIMONTANE, CIRCUMTRANSILVANE) / 263
PODISUL SOMESAN / 274
CAMPIA COLINARA A TRANSILVANIEI (DEALURILE MURESANO – SOMESENE) / 278
PODISUL TARNAVELOR / 282
DEALURILE BANATO – SOMESENE (DEALURILE DE VEST) / 304
ASEZAREA GEOGRAFICA SI LIMITELE / 304
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC / 305
1. ALCATUIRE GEOLOGICA SI LIMITE / 305
2. RELIEFUL / 306
3. CLIMA / 307
4. APELE / 308
5. VEGETATIA, ANIMALELE SI SOLURILE / 309
POPULATIA SI ASEZARILE / 310
1. CONSIDERATII DE GEOGRAFIE ISTORICA / 310
2. CARACTERISTICI DEMOGRAFICE / 311
3. CARACTERISTICILE ASEZARILOR / 313
ACTIVITATILE ECONOMICE / 316
1. CARACTERISTICI GENERALE / 316
2. AGRICULTURA / 316
3. INDUSTRIA / 317
4. CAILE DE COMUNICATIE / 318
SUBUNITATI GEOGRAFICE / 319
1. DEPRESIUNEA BAIA MARE DEALURILE SI MARAMURESENE / 319
2. DEALURILE SILVANIEI / 324
3. DEALURILE CRISURILOR / 326
4. DEALURILE BANATULUI / 328
Regiunile de dealuri si de podisuri constituie cea mai intinsa treapta geografica pe teritoriul Romaniei. Prin pozitie, ele invaluie Carpatii facand totodata trecerea la unitatile de campie. Aceasta situatie impune o caracteristica fundamentala a lor, aceea de arie de interferenta naturala si social economica prin care se asigura unitatea si complexitatea spatiului geografic romanesc.
Analiza lor, chiar generala, releva insa si alte aspecte care le definesc personalitatea si locul in structura sistemului geografic. Unele dintre acestea constituie unitati foarte vechi, ce au suferit o evolutie mult mai complexa decat Carpatii, care au dat materiale bazinelor marine mai noi, vecine, dar care la randul lor, au suferit influentele proceselor tectonice ce au avut loc in cadrul acestora. Evolutia le a determinat o structura complexa cu un fundament precambrian paleozoic si o masa sedimentara groasa rezultata din mai multe cicluri de acumulare. Ceea ce apare la suprafata frecvent sunt roci din neozoic, dar cu predominarea celor pliocen – cuaternare, formatiuni cuprinse in structuri geologice variate, de unde si o anume reflectare in relief. Daca evolutia este de durata, relieful pe care l observam este mult mai recent. Cu unele exceptii, in majoritatea situatiilor el apartine pliocenului superior si cuternarului. In cele mai multe situatii realizarea lui s a facut in stransa legatura cu evolutia lantului carpatic ce se intregea si inalta in acelasi timp. Au suferit ridicari usoare ca reflex al celor din Carpati, pe ele si au prelungit cursurile suvoaiele de apa carpatice ce au taiat vai sau au acumulat piemonturi, aici unele formatiunii au suferit ondulari sau chiar cutari impuse de procesele tectonice din Carpati. Aceste unitati se desfasoara aproape de la nivelul marii si pana la peste 1000 m de unde varietatea conditiilor hipsometrice, in functie de care eroziunea apelor a sectionat culoare de vale largi sau inguste, a sculptat depresiuni, a pus in evidenta contacte petrografice si structurale, a creat culmi rotunjite, ascutite, simetrice sau asimetrice, a impus o mare varietate de versati ca forma si inclinare. Cei aproape 1000 m de desfasurare pe verticala, dar si pozitia acestor unitati in raport cu Carpatii au determinat conditii climatice multiple reflectate atat in dispunerea etajata a elementelor biopedoclimatice, cat si in variatiile locale ale acestora, situatii ce au definit o multitudine de peisaje naturale.
Dealurile si podisurile Romaniei, prin conditiile naturale extrem de favorabile vietii, au constituit si reprezinta aria cu cea mai larga dezvoltare a asezarilor omenesti, cu numarul cel mai mare de locuitori. Pozitia lor intre Carpati si campie, faptul ca sunt strabatute de culoare de vale largi ce leaga cele trei unitati au asigurat complexitatea raporturilor economice dintre locuitorii acestora.
In cadrul dealurilor si podisurilor sunt resurse importante de subsol de care sunt legate multe ramuri industriale, unele cu rol esential in economia nationala (gazele naturale, petrolul, lignitul etc.), se practica o agricultura variata, s au dezvoltat de timpuriu o serie de activitati economice ce au determinat nu numai forta de munca calificata, dar si anumite specializari, exista un bogat fond de rezerve turistice ce asigura, dar mai ales va determina afirmarea unei economii prospere cu acest specific.
Iata cateva din atributele care au stat la baza unei intense activitati de cercetare geografica concretizata intr un numar foarte mare de articole, studii, monografii, carti etc. Daca in perioada interbelica s au realizat cateva orientari mai ales in cercetarea reliefului si a unor asezari, ulterior studierea diferitelor unitati luate ca obiect al unei teze de doctorat a facut posibila nu numai amplificarea numarului de lucrari, dar mai ales diversificarea problemelor si domeniilor de studiu. Un rol aparte l au avut colectivele de cercetatori geografi si cadre didactice de la universitatile din Bucuresti, Iasi, Cluj Napoca si din Institutul Geografic. In cadrul acestora, in afara tezelor de doctorat, s au realizat studii geografice complexe cu caracter regional, lucrari de amanunt asupra unor componente geografice, reprezentari cartografice concretizate in atlase etc.
Ca urmare, in prezent, exista un fond informational bogat si divers ce a stat la baza scrierii unor sinteze geografice si la nivelul marilor unitati de dealuri si podis. Ele contin o multitudine de informatii si probleme ce privesc toate componentele sistemului geografic. Iata unul din motivele care fac ca scrierea unui astfel de curs sa devina destul de dificila. Realizarea lui insa este necesara din alte considerente. Acestea trebuie sa reprezinte, mai intai, un summum de probleme ce definesc structura geografica a fiecarei unitati, in care sa se regaseasca, pe langa trasaturile de baza si corelatiile ce se stabilesc intre componente si elemente. In al doilea rand, aici trebuiesc relevate opiniile mai importante ce s au impus in anumite probleme, ca si ideile controversate sau neilucidate. In sfarsit, redarea lor trebuie sa se faca tinand seama de cei carora li se adreseaza.
Deci, cursul trebuie sa reprezinte atat o baza de „scolire”, de calificare, dar si una de deschidere pentru cercetarea geografica. In acest sens s a cautat a fi realizata aceasta lucrare, care se adreseaza in principal studentilor geografi, dar si profesorilor si tuturor celor interesati sa cunoasca realitatile geografice ale Romaniei. Ea a fost conceputa in doua volume (Podisurile si dealurile – volumul 3; Subcarpatii – volumul 4) intrucat, pe de o parte, volumul informational este deosebit de bogat iar pe de alta, datorita faptului ca intre Subcarpati si celelalte unitati de dealuri si podisuri sunt deosebiri importante de alcatuire, structura, geneza, evolutie, interferenta intre factorii naturali si presiunea antropica, care se rasfrang direct in peisaje specifice. La baza a stat o lucrare mai veche care a fost actualizata si completata cu idei noi.
Prof. univ. dr. Mihai IELENICZ
Analiza lor, chiar generala, releva insa si alte aspecte care le definesc personalitatea si locul in structura sistemului geografic. Unele dintre acestea constituie unitati foarte vechi, ce au suferit o evolutie mult mai complexa decat Carpatii, care au dat materiale bazinelor marine mai noi, vecine, dar care la randul lor, au suferit influentele proceselor tectonice ce au avut loc in cadrul acestora. Evolutia le a determinat o structura complexa cu un fundament precambrian paleozoic si o masa sedimentara groasa rezultata din mai multe cicluri de acumulare. Ceea ce apare la suprafata frecvent sunt roci din neozoic, dar cu predominarea celor pliocen – cuaternare, formatiuni cuprinse in structuri geologice variate, de unde si o anume reflectare in relief. Daca evolutia este de durata, relieful pe care l observam este mult mai recent. Cu unele exceptii, in majoritatea situatiilor el apartine pliocenului superior si cuternarului. In cele mai multe situatii realizarea lui s a facut in stransa legatura cu evolutia lantului carpatic ce se intregea si inalta in acelasi timp. Au suferit ridicari usoare ca reflex al celor din Carpati, pe ele si au prelungit cursurile suvoaiele de apa carpatice ce au taiat vai sau au acumulat piemonturi, aici unele formatiunii au suferit ondulari sau chiar cutari impuse de procesele tectonice din Carpati. Aceste unitati se desfasoara aproape de la nivelul marii si pana la peste 1000 m de unde varietatea conditiilor hipsometrice, in functie de care eroziunea apelor a sectionat culoare de vale largi sau inguste, a sculptat depresiuni, a pus in evidenta contacte petrografice si structurale, a creat culmi rotunjite, ascutite, simetrice sau asimetrice, a impus o mare varietate de versati ca forma si inclinare. Cei aproape 1000 m de desfasurare pe verticala, dar si pozitia acestor unitati in raport cu Carpatii au determinat conditii climatice multiple reflectate atat in dispunerea etajata a elementelor biopedoclimatice, cat si in variatiile locale ale acestora, situatii ce au definit o multitudine de peisaje naturale.
Dealurile si podisurile Romaniei, prin conditiile naturale extrem de favorabile vietii, au constituit si reprezinta aria cu cea mai larga dezvoltare a asezarilor omenesti, cu numarul cel mai mare de locuitori. Pozitia lor intre Carpati si campie, faptul ca sunt strabatute de culoare de vale largi ce leaga cele trei unitati au asigurat complexitatea raporturilor economice dintre locuitorii acestora.
In cadrul dealurilor si podisurilor sunt resurse importante de subsol de care sunt legate multe ramuri industriale, unele cu rol esential in economia nationala (gazele naturale, petrolul, lignitul etc.), se practica o agricultura variata, s au dezvoltat de timpuriu o serie de activitati economice ce au determinat nu numai forta de munca calificata, dar si anumite specializari, exista un bogat fond de rezerve turistice ce asigura, dar mai ales va determina afirmarea unei economii prospere cu acest specific.
Iata cateva din atributele care au stat la baza unei intense activitati de cercetare geografica concretizata intr un numar foarte mare de articole, studii, monografii, carti etc. Daca in perioada interbelica s au realizat cateva orientari mai ales in cercetarea reliefului si a unor asezari, ulterior studierea diferitelor unitati luate ca obiect al unei teze de doctorat a facut posibila nu numai amplificarea numarului de lucrari, dar mai ales diversificarea problemelor si domeniilor de studiu. Un rol aparte l au avut colectivele de cercetatori geografi si cadre didactice de la universitatile din Bucuresti, Iasi, Cluj Napoca si din Institutul Geografic. In cadrul acestora, in afara tezelor de doctorat, s au realizat studii geografice complexe cu caracter regional, lucrari de amanunt asupra unor componente geografice, reprezentari cartografice concretizate in atlase etc.
Ca urmare, in prezent, exista un fond informational bogat si divers ce a stat la baza scrierii unor sinteze geografice si la nivelul marilor unitati de dealuri si podis. Ele contin o multitudine de informatii si probleme ce privesc toate componentele sistemului geografic. Iata unul din motivele care fac ca scrierea unui astfel de curs sa devina destul de dificila. Realizarea lui insa este necesara din alte considerente. Acestea trebuie sa reprezinte, mai intai, un summum de probleme ce definesc structura geografica a fiecarei unitati, in care sa se regaseasca, pe langa trasaturile de baza si corelatiile ce se stabilesc intre componente si elemente. In al doilea rand, aici trebuiesc relevate opiniile mai importante ce s au impus in anumite probleme, ca si ideile controversate sau neilucidate. In sfarsit, redarea lor trebuie sa se faca tinand seama de cei carora li se adreseaza.
Deci, cursul trebuie sa reprezinte atat o baza de „scolire”, de calificare, dar si una de deschidere pentru cercetarea geografica. In acest sens s a cautat a fi realizata aceasta lucrare, care se adreseaza in principal studentilor geografi, dar si profesorilor si tuturor celor interesati sa cunoasca realitatile geografice ale Romaniei. Ea a fost conceputa in doua volume (Podisurile si dealurile – volumul 3; Subcarpatii – volumul 4) intrucat, pe de o parte, volumul informational este deosebit de bogat iar pe de alta, datorita faptului ca intre Subcarpati si celelalte unitati de dealuri si podisuri sunt deosebiri importante de alcatuire, structura, geneza, evolutie, interferenta intre factorii naturali si presiunea antropica, care se rasfrang direct in peisaje specifice. La baza a stat o lucrare mai veche care a fost actualizata si completata cu idei noi.
Prof. univ. dr. Mihai IELENICZ
www.editurauniversitara.ro
Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.
Scrie un review
Produse similare
Hazarde si riscuri naturale
Geografia Statelor Asiei
Esential in meteorologie si climatologie
Geomorfologie
Geografie fizica generala cu elemente de cosmologie
Sisteme informatice geografice in cartografie si cadastru
Didactica geografiei. Note de curs
Geografia turismului - Iuliana Pop
Cartografie geografica - Florin Achim
Proiectarea si implementarea Sistemelor Informatice Geografice
Geodezia si Sistemele Informatice Geografice
Geografia turismului. Metode de analiza in turism - Aurel Gheorghilas
TERRA. Casa vietii
Geografie economica mondiala. Note de curs - Petronela-Sonia Nedea
Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00
0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro