Ghid aplicaţie practică. Bucureşti şi zona periurbană

  • Autor:

  • Editura: Editura Universitară

    ISBN: 978-606-591-469-8

    Doi: 10.5682/9786065914698

  • Anul publicării:

    Ediţia: I

    Pagini: 81

770 RON

Disponibilitate: stoc epuizat

Acest produs nu este pe stoc momentan.



Mai multe detalii Ghid aplicaţie practică. Bucureşti şi zona periurbană

BUCUREŞTI ŞI ZONA PERIURBANĂ
 

Cadrul natural

Elemente de geologie şi relief. Geneza şi evoluţia morfologică sunt strâns legate de constituţia geologică şi de condiţiile naturale ale diferitelor epoci geologice. Acţiunea de modelare, care s-a produs în mai multe etape, diferite ca mărime şi ca intensitate, este pusă în evidenţă de la începutul cuaternarului. Această fază a fost întreruptă datorită existenţei unui lac puţin adânc ce acoperea teritoriul pe care se află astăzi oraşul Bucureşti. A urmat colmatarea lacului prin acumularea de depozite deluvial-proluviale ce au dus la formarea suprafeţei de uscat care stă la baza Câmpiei Vlăsiei. Formaţiunea cea mai caracteristică este de vârstă pliocenă, alcătuită din calcare marnoase, marne, argile, şi nisipuri. Lacul pliocen, cu ultimă fază levantină este cel în care s-au depus formaţiunile fluvio-lacustre ce caracterizează coloana litologică imediat sub depozitul leossoid. Succesiunea depozitelor pliocene şi cuaternare arată că au avut loc mişcări negative continue, pe verticală, până în pleistocenul superior, după care în partea sudică mai ales s-a înregistrat o ridicare care a generat formarea teraselor (Geografia României, vol. V, 2005).

Formaţiunile cuaternare, care le acoperă pe cele pliocene sunt alcătuite din pietrişuri, nisipuri, argile şi depozite leossoide. Caracteristice sunt pietrişurile de Colentina (pleistocen superior), aflate în bazinele râurilor Colentina şi Pasărea; depozitele leossoide mai vechi (pleistocen mediu); depozitele leossoide mai noi (pleistocen superior şi holocen) (Harta geologică 1: 200.000). Acţiunile agenţilor externi, în funcţie de constituţia geologică, au condus la o modelare deosebită a reliefului.

Principalele manifestări modelatoare au fost date de procesele de aluvionare, eroziune, colmatarea văilor, tasarea depozitelor leossoide. Bucureştiul se află în sectorul Câmpiei Vlăsiei, aceasta fiind denumită astfel după faimoşii Codri ai Vlăsiei şi a fost pusă în evidenţă pentru prima dată de către G. Vâlsan (1915) care i-a dat şi numele. În anul 1935, V. Mihăilescu împarte Câmpia Vlăsiei în două compartimente: Câmpia Vlăsiei de sud şi Câmpia Vlăsiei de nord. P. Coteţ (1963) desparte Câmpia Vlăsiei tot în două sectoare, însă le numeşte Câmpia Snagovului (în partea de nord) şi Câmpia Bucureştiului (în partea de sud). După caracteristicile geografice, Câmpia Vlăsiei este împărţită în trei mari unităţi şi anume: Câmpia Snagovului, Câmpia Colentinei şi Câmpia Câlnăului. Câmpia Vlăsiei se află în sectorul central al Câmpiei Române, mai exact în sectorul Olt-Argeş şi este o câmpie tabulară (orizontală).

Câmpia Vlăsiei cuprinde parte sudică a Câmpiei Ialomiţei şi are o poziţie centrală în Câmpia Română. Altitudinile ating un maxim de 120-123 m în nord (spre Ialomiţa şi Valea Poienari) şi un minim de circa 30 m în sud, pe lunca Argeşului. Altitudinea Câmpiei Colentinei variază între 100 şi 120 m în partea nord-vestică şi între 65-70 m în partea sud-estică Pantelimon - Cernica – Căldăraru, fiind foarte puţin fragmentată.

Relieful major – apare ca o câmpie piemontană-terminală, compusă din două conuri complexe, unul al Argeşului şi Dâmboviţei şi altul al Ialomiţei cu Cricovul Dulce, în parte, şi cu Prahova şi Teleajenul. În aceasta s-au sculptat văi care au divizat câmpia în interfluvii sau câmpuri (fig. nr. 1) (Geografia României, vol. V, 2005).

Atât în zona Bucureştiului, cât şi în împrejurimi, văile au caracter de câmpie, reflectat îndeosebi în numărul relativ mare de cursuri meandrate. Văile sunt largi, evazate, cu 1-2 terase de meandru (± 2-4 şi 8-12 m), cu intense fenomene de colmatare minerală şi biogenă.

Spaţiul interfluvial este afectat doar de procesele de tasare prin crovuri, care în zona Otopeni – Odăile – Mogoşoaia au o mare frecvenţă. Crovurile sunt puţin adânci (1-3 m). Datorită impermeabilizării fundului lor, primăvara când există un exces de umiditate ca urmare a ploilor şi topirii zăpezilor, crovurile sunt acoperite cu apă, ceea ce face ca aceste zone să fie nepotrivite agriculturii. Sub depozitele leossoide, cu grosimi ce pot ajunge de la 2 m până la chiar 10 m, se întâlnesc un strat de nisipuri şi unul de pietrişuri ale căror grosimi pot ajunge până la 20 m. Valea Colentinei fragmentează Câmpia Colentinei şi este o vale caracteristică zonei de câmpie, cu o cădere în profil longitudinal foarte mică, acţiune ce a declanşat o meandrare destul de mare a cursului.

După aspectul general şi particularităţile morfologice, Câmpia Colentinei se divide la rândul său în două compartimente: partea nord-estică (Câmpul Colentina-Pasărea) şi partea sud-vestică. Valea Colentinei are un profil longitudinal destul de lin, deoarece cursul este puternic meandrat şi însoţit de numeroase lacuri formate prin acţiunea de eroziune meandrată ce se desfăşoară pe direcţia NV-SE. Valea prezintă o asimetrie accentuată a malurilor având malul drept mult mai abrupt şi mai înalt. Pe partea stângă a văii se desfăşoară un nivel de terasă de 4 - 6 m căruia i se adaugă o terasă de luncă de 2 - 3 m. Între oraşul Pantelimon şi Cernica terasele dispar, ambele maluri devenind abrupte şi dominând valea pe care sunt instalate lacurile Pantelimon şi Cernica (Posea Gr., Ştefănescu I., 1984).

Cuprinsul cărţii Ghid aplicaţie practică. Bucureşti şi zona periurbană

BUCUREŞTI ŞI ZONA PERIURBANĂ / 7

Cadrul natural / 7
Bucureşti – localizare şi aspecte istorice / 14
Economia municipiului Bucureşti / 15
Zona periurbană a Bucureştiului – caracteristici generale / 16
Economia zonei periurbane a capitalei / 18
Transporturile în zona periurbană a Bucureştiului / 20

TRASEELE PRACTICII DE SPECIALITATE - MODULUL BUCUREŞTI  / 22
Ziua 1. Pieţele publice / 22
Ziua 2. Centrul vechi al Bucureştiului – zona Lipscani şi Calea Victoriei / 26
Ziua 3. Centrele comerciale /33
Ziua 4. Spaţiile verzi / 36
Ziua 5. Cartarea unor zone din municipiul Bucureşti / 42

TRASEELE PRACTICII DE SPECIALITATE – MODULUL ZONA PERIURBANĂ A BUCUREŞTIULUI  /62
Ziua 1. Bucureşti – Pantelimon - Cernica - Brăneşti / 62
Ziua 2. Bucureşti – Mogoşoaia - Buftea / 66
Ziua 3. Bucureşti – Moara Vlăsiei - Snagov - Gruiu / 71
Ziua 4. Bucureşti – Otopeni / 75
Ziua 5. Bucureşti – Ciorogârla / 77

BIBLIOGRAFIE  / 79

Despre autor

Andreea-Loreta Cercleux

Elena Bogan

Te-ar mai putea interesa şi..

Promoţii

Contabilitatea aplicata a intreprinderilor si microintreprinderilor

Contabilitatea aplicata a..

Contabilitate

3500 RON Detalii 38.53 RON

Ghid de contabilitate si legislatie pentru Casele de Ajutor Reciproc

Ghid de contabilitate si ..

Contabilitate

4300 RON Detalii 48.17 RON

Memomed 2017

Memomed 2017..

Medicina

6400 RON Detalii 80 RON

Recomandările editurii

Citatul zilei

Preceptele dreptului sunt: sa traiesti cinstit, sa nu vatami altuia, sa dai fiecaruia ce i se cuvine

Iustinian

Personalităţi

Mihai Eminescu Mihai Eminescu Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 -15 iunie 1889) a fost poet , prozator  roman,   ... citeşte mai mult →

Interviuri

MATEI VIŞNIEC MATEI VIŞNIEC   Matei Visniec (n. 29 ianuarie 1956, Radauti) este un poet si dramaturg ... citeşte mai mult →