Glacisul piemontan dintre Putna si Trotus. Studiu geomorfologic

  • Autor:

  • Editura: Editura Universitară

    ISBN: 978-606-591-743-9

    Doi: 10.5682/9786065917439

  • Anul publicării:

    Ediţia: I

    Pagini: 299

000 RON

Disponibilitate: stoc epuizat

Acest produs nu este pe stoc momentan.



Mai multe detalii Glacisul piemontan dintre Putna si Trotus. Studiu geomorfologic

Desi Glacisul piemontan dintre Putan si Trotus nu se prezinta ca o unitate cu morfologie spectaculoasa, cu interfluvii grandioase sau cu vai adancite, trezeste totusi atentia asupra modului de formare si evolutie, a actiunii agentilor de modelare prin diferite procese, dar si asupra formelor de relief specifice.

Unitatea glacisului piemontan perisubcarpatic se desfasoara ca o unitate de tranzitie intre dealurile subcarpatice ale Vrancei si Campia Siretului Inferior, intr-o arie de mare mobilitate tectonica.

Intrucat in literatura de specialitate aceasta unitate nu s-a bucurat de un studiu geomorfologic de detaliu, ne-am propus o incursiune in tainele formarii si evolutiei si mai ales asupra evolutiei actuale, ale carei consecinte, de cele mai multe ori, restrictioneaza activitatile umane.

Lucrarea realizata urmareste trasaturile morfografice si morfometrice ale reliefului, treptele genetice de relief (platouri piemontane, vaii si versanti), proceselor geomorfologice actuale si consecintelor acestora. O atentie deosebita s-a acordat analizei de detaliu cantitativ-calitativa, care a avut ca scop reliefarea cat mai fidela a stadiului de evolutie, a formelor de relief in scopul utilizarii cat mai eficiente a terenurilor. In acest sens, s-au aplicat o serie de metode de analiza cantitativa pentru determinarea volumului de material erodat si evacuat de catre sistemul fluviatil, torential si de ravenare.

In realizarea acestui studiu geomorfologic s-a imbinat metodologia de cercetare si cartare clasica, prin care s-au realizat o serie de materiale grafice de detaliu (harta teraselor, harta proceselor geomorfologice actuale, harta morfografica, schite, profile s.a.) cu metodele computerizate cu ajutorul carora s-a elaborat modelul numeric al terenului, care a permis o analiza atat de ansamblu, cat si de detaliu a reliefului in urma careia au rezultat o serie de harti morfometrice (hipsometrica, pante, expozitia versantilor, curbura in plan si in profil a versantilor s.a.).

Prin analiza sistemului de modelare actual s-a urmarit determinarea potentialului morfodinamic al regiunii, dar si conturarea unor areale vulnerabile, mai mult sau mai putin, la actiunea agentilor de modelare si implicit la producerea unor procese geomorfologice, tinandu-se seama de factorii ce conditioneaza manifestarea lor (morfometrie, alcatuirea geologica, caracteristicile climatice, ale invelisului vegetal si interventia antropica).

Pentru realizarea acestei lucrari, am avut sansa sa beneficiez de profesionalismul si competenta unui mentor si coordonator deosebit, a celui ce a fost Prof.univ.dr. Nicolae POPESCU, care cu multa rabdare, migala si mai ales rigoare m-a sfatuit, mi-a indrumat pasii catre cercetarea geografica, fiindu-mi alaturi in deplasarile pe teren, in realizarea si sustinerea examenelor si referatelor din cadrul stagiului de pregatire al doctoratului. Acum, la finalizarea lucrarii de doctorat, ii aduc inca odata multumirile mele si un pios omagiu.

De asemenea, multumirile mele se indreapta, in egala masura, spre Domnul Prof.univ.dr. Mihai IELENICZ, care in ultimii trei ani de pregatire a prezentei lucrari, m-a „adoptat” devenindu-mi coordonator stiintific. Au fost ani in care m-a indrumat permanent, mi-a fost alaturi in situatii dificile si mi-a acordat un real sprijin in finalizarea acestui studiu prin sfaturi, idei si nu in ultimul rand prin curaj si incredere.

 

Cuprinsul cărţii Glacisul piemontan dintre Putna si Trotus. Studiu geomorfologic

INTRODUCERE /11

 CAPITOLUL I. PIEMONTURILE SI GLACISURILE PERISUBCARPATICE – UNITATI DE TRANZITIE /13

1.1. Piemont, glacis piemontan, campie de glacis – unitati de tranzitie si    convergenta. Definirea termenilor/13

1.2. Formarea, evolutia si diversificarea regionala a piemonturilor si glacisurilor pericarpatice/18

 CAPITOLUL II. GLACISUL PIEMONTAN DINTRE PUTNA SI TROTUS - UNITATE DISTINCTA LA CURBURA CARPATILOR /21

2.1. Pozitia geografica, limite si raportul cu unitatile vecine/21

2.2. Denumirea regiunii si cunoasterea in literatura de specialitate /26

2.3. Caracteristici generale ale reliefului/29

 CAPITOLUL III. ELEMENTE GEOLOGICE /32

3.1. Pozitionarea structural-evolutiva a regiunii analizate/32

3.2. Stratigrafia formatiunilor depuse in Sarmatian-Holocen in zona externa a avanfosei/39

3.3. Tectonica si principalele etape paleogeografice importante /46 

 CAPITOLUL IV. CARACTERISTICI MORFOGRAFICE SI MORFOMETRICE /49

4.1. Structura morfografica/49

      4.1.1. Sistemul de interfluvii/49

      4.1.2. Sistemul de vai/59

      4.1.3. Ierarhizarea retelei de vai/64

      4.1.4.  Sistemul versantilor/70

4.2. Structura morfometrica/75

      4.2.1. Hipsometria/75

      4.2.2.  Adancimea fragmentarii reliefului /82

      4.2.3. Densitatea fragmentarii reliefului/85

      4.2.4.  Geodeclivitatea/87

      4.2.5. Expozitia versantilor si diferentieri energetice/90 

      4.2.6.  Curbura/93

 CAPITOLUL V. TREPTE MORFOGENETICE MAJORE. FORME

DEFINITORII ALE RELIEFULUI /96

5.1. Platourile Glacisului piemontan/97

5.2. Terasele raurilor /101

5.3. Luncile si albiile minore. /125

 

CAPITOLUL VI. MODELAREA ACTUALA A RELIEFULUI /133

6.1. Potentialul morfodinamic/133

      6.1.1.  Factorii geologici – factori de diferentiere regionala. /134

      6.1.2. Relieful – suportul desfasurarii proceselor geomorfologice actuale/140

      6.1.3. Factorii climatici /143

      6.1.4. Specificul regimului scurgerii /148

      6.1.5. Vegetatia si modul de utilizare a terenurilor /158

      6.1.6. Activitatea antropica/165

6.2. Procese geomorfologice actuale si forme rezultate /169

      6.2.1. Procese hidrodinamice de versant/170

                6.2.1.1. Pluviodenudarea si eroziunea in suprafata/170

                6.2.1.2. Siroirea si ravenarea/172

                6.2.1.3.Torentii si procesele torentiale/187

                6.2.1.4. Procesele de albie/206

                6.2.1.5. Eroziunea prin ravenare si fluvio- torentialitate/216

      6.2.2. Procese gravitationale de versant/250

                6.2.2.1. Alunecarile de teren/252

                6.2.2.2. Prabusirile/272

6.3. Regionare morfodinamica/275

      6.3.1. Suprafete in care predomina procesele de eroziune in suprafata/275

      6.3.2. Suprafete afectate predominant de procese fluvio-torentiale/276

      6.3.3. Suprafete afectate de procesele de ravenare/277

      6.3.4. Suprafete afectate predominant de procese de alunecare/278

      6.3.5. Suprafete afectate predominant de procese fluviatile/279

      6.3.6. Suprafete cu procese geomorfologice reduse/280

 CAPITOLUL VII. HARTA EXPUNERII TERENURILOR LA RISC /282

 CONCLUZII /287

 BIBLIOGRAFIE /290

Cuvânt înainte Glacisul piemontan dintre Putna si Trotus. Studiu geomorfologic

Unitatea geografica numita „glacis piemontan” sau „campie de glacis” la exteriorul Subcarpatilor Vrancei a fost in ultimele decenii separata ca o unitate aparte, individualizata pe contactul dintre un ansamblu morfologic aflat in ridicare in vest si altul in coborare in est. In cele mai multe studii care vizeaza Campia Romana sau Subcarpatii, acesta era neglijat sau i se acorda o insemnatate locala, fiind atasat la una din unitatile vecine. Se nesocoteste adesea rolul distinct pe care aceasta unitate l-a avut in Pleistocen superior-Holocen intr-un spatiu in care se interferau doua tendinte neotectonice distincte impuse de subductia activa dinspre sud-est. Este un areal de legatura si de dobandire a unui echilibru relativ concretizat in trepte si nivele acumulative, ale caror trasaturi se modifica spre est si sud-est dar si spre contactul cu dealurile subcarpatice, unde adesea se racordeaza cu terase. Desi, despre cele doua mari unitati – dealurile subcarpatice si campia din est – s-au scris multe lucrari, informatiile privitoare la glacisurile acumulative sunt reduse si aceasta poate dintr-un simplu motiv, ca ele nu ofereau nimic spectaculos care sa conduca la explicatii, mai ales evolutive, iesite din comun. In realitate descifrarea sistemului evolutiv de la Curbura Carpatilor nu poate fi realizat decat printr-o adanca analiza a ceea ce exista ca depozite si forme intre Subcarpati si Siret. Dar toate acestea necesita cateva conditii si anume: o foarte buna documentare geologica si geomorfologica a regiunii Carpato-pontice dar si a unor lucrari fundamentale din domeniu; o atenta si completa analiza a depozitelor prezentate in diverse studii de specialitate in baza carora sa ajungi la raportari cu evolutia Carpatilor, dealurilor, avanfosei etc; cartari amanuntite, putem spune de finete, in tot ansamblul glacisurilor cu corelari in Subcarpati; intocmirea unui material ilustrativ adecvat problematicii etc. Parcurgerea filelor acestei carti ne-a confirmat ca ele au fost indeplinite si ca autoarea ei constituie un tanar geomorfolog pentru care, pe de o parte teoria si terenul se imbina intr-un sistem de munca unitar, bine structurat, iar pe de alta parte, ca scrierea unei astfel de lucrari impune analize, sinteze partiale si finale, argumentari pe masura. Dansa este un cadru didactic cu rezultate deosebite la Departamentul de Geomorfologie-Pedologie-Geomatica in cadrul caruia a participat activ la rezolvarea problemelor care s-au impus in programe ale centrelor de cercetare, axate pe realizarea de harti geomorfologice ale Romaniei la scari mari, degradari de teren si potentialul balneo-turistic, in cercetari, cartografieri si multiplicari de finete prin sisteme computerizate. Activitatile desfasurate in spatiul abordat de subiectul tezei de doctorat, urmarit de altfel si anterior incadrarii la aceasta forma de specializare 

s-au concretizat in observatii si cartari intr-un spatiu mult mai larg decat cel al lucrarii, in intocmirea unui material ilustrativ corespunzator, stiintific dar si ca tinuta cartografica distincta, in comunicarea la diverse intruniri de rang national si international (Congresul Carpato-balcanic de la Baile Herculane, la simpozionul Romano-Turc de la Izmir, Bucuresti, Zeytinli, Galati, Antalya, Franco-Roman de la Lille, Bucuresti, la colocviile Asociatiei Geomorfologilor din Romania, Sesiunea anuala a Facultatii de Geografie etc.). Peste tot interventiile sale s-au bucurat de aprecieri deosebite.

Lucrarea de fata insumeaza 300 pagini de text la care se adauga o bogata lista bibliografica cu titluri, dominant de geomorfologie. Intregul volum de informatii a fost structurat in cadrul mai multor capitole care se inscriu intr-o succesiune adecvata unui studiu de acest tip. S-au avut in vedere asigurarea unitatii problemelor analizate, o buna structurare si ierarhizare valorica a lor. Pe ansamblu, suntem in fata unei lucrari originale, bazata pe o cercetare atenta pe teren si pe o interpretare corecta a datelor din literatura (indeosebi geologice si statistice). Remarcam corelatiile multiple, inscrise intr-un teritoriu larg care depaseste cu mult pe cel dedicat studiului. In fiecare capitol sunt multe contributii care ridica atat valoarea teoretica cat si pe cea practica, intr-un spatiu regional atat de complex dar si dificil de inteles daca nu detii o baza clara de idei genetico-evolutive.

Gruparea problemelor abordate conduce firesc la doua sectiuni distincte.

Prima sectiune include capitole ce au rol nu numai introductiv, traditional ci si de cladire a unei baze teoretice pe care s-a axat intreaga desfasurare a demonstratiei genetico-evolutive. Remarcam cateva directii absolut necesare pentru stabilirea din start a locului genetic pe care il are aceasta unitate, intre tipurile de relief limitrofe. Se insista pe ideea producerii aici a unor acumulari groase de pietrisuri si nisipuri, care n-au favorizat individualizarea de campii si podisuri piemontane, desi subsidenta a fost extrem de activa. Doar in Holocen, pe masura ridicarii active a intregului ansamblu al ”Curburii” si a slabirii lasarii acumulative s-a ajuns la crearea de campii de glacis largi intre Putna si Buzau si a unei fasii de glacisuri piemontane intre Putna si Trotus. De asemenea, autoarea puncteaza trasaturile semnificative de natura structurala, tectonica si litofaciala in arealul unitatilor care intra in contact (cu precadere pe intervalul Sarmatian-Actual) si realizeaza specificul evolutiei paleogeografice.

In urmatoare sectiune a lucrarii (peste 85% din studiu) autoarea se axeaza pe trei grupari de probleme geomorfologice distincte, dar absolut corelabile. Astfel, se impune o analiza detaliata morfografica si morfometrica in care sunt prezentate caracteristicile interfluviilor, vailor (cu accent pe sistemul de drenaj), versantilor ca reflectare directa a fragmentarii orizontale si verticale impusa de evolutia regiunii in Holocen (sustinuta de ilustratie convingatoare, atat prin valori cat si prin maniera de reprezentare) si care indica o diferentiere neta a potentialului energetic global, parametru insemnat in morfodinamica actuala.

Aceasta baza si datele din cartari au condus-o la prezentarea treptelor morfogenetice specifice (terase, lunci) cu indicarea desfasurarii structurii, evolutiei si a racordarii cu trepte din spatiile limitrofe (trecerea lor in Subcarpati, in campie si pe generatii de vai). Intre reprezentarile cartografice se impune harta geomorfologica generala prin cuprinsul valoros bazata in totalitate pe cartari si masuratori in teren.

Ultima grupare de probleme este destinata morfodinamicii actuale si impactului acesteia asupra sistemului de mediu. Sunt analizati factorii care impun un potential morfodinamic diversificat pentru diferite moduri de asociere a proceselor de versant si de albie ce conduc la accelerarea sau restrictionarea unor procese pe maluri, dar mai ales in albii. Acesti factori sunt: alcatuirea petrografica care desi pare omogena, local inregistreaza multe diferente, mai ales prin alcatuire si alternante, ce impune un grad variat de rezistenta a pantei; influenta directa sau indirecta produsa de impunerea a doua categorii de declivitate; unele elemente ce definesc factorul climatic precum tipurile de precipitatii, dinamica, volumul de apa si repartitia acestora in timp; specificul scurgerii net diferita de ceea ce se inregistreaza la Siret, Trotus, pe de o parte si Putna si raurile alohtone, pe de alta parte; si nu, in ultimul rand, rolul utilizarii terenurilor.

Sunt contributii valoroase prin aprecierile cantitative si evolutive referitoare la pluviodenudare, torentialitate, procese gravitationale (indeosebi alunecari si prabusiri), procese de albie (diferentiate ca amploare si efecte pe generatii), prin delimitarea suprafetelor care se preteaza la o anumita evolutie rezultata din asocierea factorilor generatori cu conditiile potentiale, prin sublinierea locului pe care aceste procese il au in evolutia peisajului si in consecintele asupra spatiului locuibil, terenurilor agricole, cailor de comunicatie etc.

Regionarea morfodinamica din finalul lucrarii poate fi considerata o adevarata chintesenta, nu numai a activitatii profunde realizata pe teren, a tratarii unitare din punct de vedere geomorfologic, dar si a hartii cu valori practice aparte (se insista pe expunerea la risc a terenurilor).

Deci, suntem in prezenta unei lucrari profunde, cu o mare incarcatura teoretica si practica aplicata la un spatiu redus ca extindere, dar extrem de complex ca geneza si evolutie. Exista o foarte bogata ilustrare bazata pe o incarcatura informationala deosebita, pe insusirea unei metodologii adecvata exprimarii optime a adevarurilor geografice si geomorfologice.

Toate acestea ne conduc la a o recomanda atat specialistilor geografi, naturalisti, celor care au in vedere lucrari de organizare si sintetizare a spatiului, dar si studentilor, profesorilor nu numai pentru cunoasterea unei regiuni ce constituie un sector ”cheie” in descifrarea evolutiei reliefului dintr-un areal de contact evident, ci si pentru a urmari multe aspecte de realizare metodologica si ilustrativa.

 Prof.univ.dr. Mihai IELENICZ

Despre autor

Florina Folea Tatu

A urmat si absolvit Colegiul universitar de Cartografie (Facultatea de Geografie) intre 1993-1996; Facultatea de Geografie, Specializarea Geomorfologie-Pedologie (Universitatea din Bucuresti) in perioada 1994-1998; studii de Master – Geografie, Specializarea Geomorfologie dinamica si protectia mediului terestru (1998-1999); Studii de Doctorat la Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucuresti sub indrumarea Prof.univ.dr. Nicolae Popescu si Prof.univ.dr. Mihai Ielenicz; in 2007 devine Doctor in Știinte ale naturii, Domeniul – Geografie (Titlul tezei – „Glacisul piemontan dintre Putna si Trotus. Studiu geomorfologic”). In 2006 a participat la un curs de specializare in Managementul Proiectelor de Cercetare – Dezvoltare (Academia de Studii Economice Bucuresti), iar in 2011-2012 a absolvit Programul de formare a cadrelor didactice – Dezvoltarea de competente specifice proiectarii si implementarii programelor de formare in tehnologia educatiei la distanta (MECTS – Unitatea de Management a Proiectelor cu Finantare Externa).

Din anul 2000 este cadru didactic la Facultatea de Geografie, Departamentul de Geomorfologie, Pedologie, Geomatica, Universitatea din Bucuresti (2000-2002 – Preparator, 2002-2007 – Asistent, 2007-prezent – Lector). Cursuri predate: Cartografiere fizico-geografica; Desen tehnic; Tehnica scrierii cartografice; Regiuni turistice ale Terrei; Relieful Romaniei; Relieful Terrei; Sisteme de reprezentari cartografice si grafice a teritoriului; Metodologia cercetarii si cartografierii geomorfologice si pedologice; Geomorfologie; Geografia fizica a Romaniei; Geomorfologie climatica.

Este membru al Asociatiei Geomorfologilor din Romania din 1998; al Societatii de Geografie din Romania din 1998; Membru al echipei manageriale din Facultatea de Geografie pentru Invatamant la Distanta – din 1999; Membru in Consiliul Facultatii de Geografie din 2008.

A publicat ca autor si coautor carti, articole stiintifice, harti de popularizare, ghiduri de practica, in total 33 de aparitii.

A participat la 16 manifestari stiintifice internationale, 26 manifestari stiintifice nationale, a participat in comitete de organizare a 7 simpozioane internationale si 9 nationale si a facut parte din echipe de cercetare in cadrul a 7 proiecte de cercetare. In perioada 2010-2012 a fost Director de proiect Universitatea din Bucuresti partener 7 in -  POSDRU/57/1.3/S/32629, Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013; Domeniul major de Interventie: 1.3 "Dezvoltarea resurselor umane din educatie si formare"; Titlul proiectului: „Formarea Profesionala a Cadrelor Didactice din Invatamantul Preuniversitar pentru noi Oportunitati de Dezvoltare in Cariera”.

 

 

 

Te-ar mai putea interesa şi..

Cartografie

Cartografie..

Geografie

1927 RON Detalii


Geologie generala

Geologie generala..

Geografie

1927 RON Detalii

Promoţii

Filosofie, credinta si drept

Filosofie, credinta si dr..

Drept

4500 RON Detalii 60 RON

CONTABILITATE. DE LA TEORIE LA PRACTICA. Ciclul contabil si inchiderea exercitiului financiar

CONTABILITATE. DE LA TEOR..

Contabilitate

10000 RON Detalii 55 RON

CONTABILITATE. DE LA TEORIE LA PRACTICA. Metoda si modelare

CONTABILITATE. DE LA TEOR..

Contabilitate

10000 RON Detalii 55 RON

Recomandările editurii

Citatul zilei

Preceptele dreptului sunt: sa traiesti cinstit, sa nu vatami altuia, sa dai fiecaruia ce i se cuvine

Iustinian

Personalităţi

Grigore Alexandrescu Grigore Alexandrescu Grigore Alexandrescu a fost un poet si fabulist român. A debutat cu poezii publica ... citeşte mai mult →

Interviuri

NICOLAE COVACI NICOLAE COVACI Nicolae Covaci (n. 19 aprilie 1947, Timisoara) este pictor, grafician si mu ... citeşte mai mult →