Depresiunile subcarpatice oltene dintre Jiu şi Bistriţa Vâlcii. Geografie umană

  • Autor:

  • Editura: Editura Universitară

    ISBN: 978-606-591-480-3

    Doi: 10.5682/9786065914803

  • Anul publicării:

    Ediţia: I

    Pagini: 242

2311 RON

Disponibilitate: stoc epuizat

Acest produs nu este pe stoc momentan.



Mai multe detalii Depresiunile subcarpatice oltene dintre Jiu şi Bistriţa Vâlcii. Geografie umană

În spaţiul geografic românesc atât de complex şi apreciat printr-o veche şi permanentă locuire, depresiunile subcarpatice oltene ocupă un loc aparte, dispuse în formă de culoar, reprezentând o entitate geografică cu o inepuizabilă ofertă de cercetare. Aceasta a fost motivaţia ştiinţifică pe deplin obiectivă în realizarea studiului de faţă, susţinută şi de motivaţia subiectivă, pornind de la un deziderat emis de marele geograf George Vâlsan: „Geografia ţării trebuie să înceapă cu geografia locului natal, ale cărui elemente proaspete, pline de imagini şi de simţire există în sufletul fiecărui copil şi trebuie numai scoase la lumină, valorificate şi rânduite“ (Opere alese, 1971, pag. 30). 

Realizarea lucrării cu titlul „Depresiunile subcarpatice oltene dintre Jiu şi Bistriţa Vâlcii. Geografie umană“ a constituit, nu numai o oportunitate în consolidarea pregătirii mele în plan profesional, dar şi o şansă pentru o mai bună cunoaştere a problematicii umane a acestor meleaguri, de care sunt legată sufleteşte prin originea mea şi a familiei mele.

Scopul acestui studiu a fost cunoaşterea în detaliu a realităţilor umane, a transformărilor produse în viaţa socio-economică a populaţiei şi aşezărilor din depresiunile subcarpatice oltene. Analiza a fost direcţionată asupra unei triple dimensiuni – evolutivă, structural-funcţională şi tipologică. Acest demers a fost susţinut de sintetizarea unui mare volum de informaţii oferite de diverse lucrări de specialitate ale cercetătorilor din domeniile geografiei, istoriei, sociologiei, planificării teritoriale, statisticii şi de utilizarea metodelor moderne de cuantificare a datelor, ceea ce dovedeşte caracterul interdisciplinar al acestei teme.

Trecute prin filtrul interpretării geografice, observaţiile de teren cumulate cu analiza materialelor bibliografice, cartografice, a datelor statistice şi materialelor ilustrative, evidenţiază modul de organizare a spaţiului luat în studiu, precum şi entităţile spaţiale şi sociale: elementele naturale, populaţia, aşezările umane, relaţiile sociale şi economice, etc.

În ţinutul depresionar subcarpatic oltean s-a conturat, în timp, un habitat preponderent rural pentru a cărui analiză am utilizat o abordare pe trei planuri: culoarul subcarpatic dintre Jiu şi Bistriţa Vâlcii ca parte integrantă a Subcarpaţilor Getici pentru analiza relaţiei natură-om; comuna şi oraşul ca unităţi administrative în analiza numeroaselor aspecte demografice şi economico-sociale; satul în contextul grupelor demografice.

Obiectivul principal l-a constituit reliefarea caracteristicilor populaţiei, aşezărilor şi economiei, a peisajului geografic şi perspectivele de dezvoltare.

Lucrarea este structurată pe zece capitole, debutând în mod firesc, în primul capitol, cu o prezentare a lucrărilor de specialitate cercetate în care se fac referiri asupra conceptului de regiune geografică şi asupra spaţiului subcarpatic în general şi în mod deosebit a celui oltean.

Capitolul al doilea, cuprinde prezentarea poziţiei geografice în cadrul României şi al Subcarpaţilor Getici; a limitelor şi subunităţilor în funcţie de căile de comunicaţie, precum şi o delimitare administrativă a arealului de studiu. Datorită poziţiei geografice de tranziţie între munte şi dealurile piemontane, acest spaţiu dispune de acces facil la resursele complementare celor două unităţi.

Caracteristicile factorilor naturali (relief, geologie, climă, resursele de apă, vegetaţie, resursele de sol şi subsol) ale depresiunilor subcarpatice oltene sunt analizate detaliat şi în corelaţie cu factorul uman în cel de-al treilea capitol.

Pe o structură de ansamblu similară lucrărilor monografice, dar al cărui obiectiv generos se referă la o abordare complexă a problematicii de geografie umană, studiul de faţă a impus, în cel de-al patrulea capitol, cercetarea spaţiului geografic din punct de vedere al istoricului populării, formării şi evoluţiei reţelei de aşezări în strânsă legătură cu condiţiile naturale. Subcapitole distincte se referă la originea aşezărilor omeneşti, documentele arheologice, atestările documentare şi toponimele, toate acestea reprezentând argumente preţioase cu suport ştiinţific pentru procesul de evoluţie a populării şi dezvoltare socio-economică a regiunii, componentele geografice în ansamblu influenţând, într-o anumită măsură, denumirea aşezărilor.

În economia lucrării capitolele cinci şi şase au ponderea cea mai mare, urmărindu-se diagnoza potenţialului uman (evoluţia numerică a populaţiei, mişcările demografice, gradul de presiune umană asupra teritoriului, structurile şi comportamentele demografice, migraţia) şi analizei principalelor caracteristici ale reţelei de aşezări: repartiţia şi distribuţia altitudinală a aşezărilor; tipologia aşezărilor rurale din punct de vedere demografic, morfostructural şi funcţional; repartiţia teritorială a aşezărilor urbane, mărimea demografică a acestora, zonarea funcţională, nivelul de dezvoltare urbană şi evoluţia raportului rural-urban.

Pe baza analizei indicatorilor demografici, au fost evidenţiate transformările petrecute de-a lungul timpului în structura socio-economică şi politică a localităţilor, fiind conturate tipurile specifice de evoluţie ale populaţiei. Datele statistice au fost completate şi corelate cu unele observaţii referitoare la obiceiuri şi tradiţii. În evoluţia recentă a reţelei de aşezări sunt tot mai mult implicaţi factorii economici şi sociali-politici, pe plan local manifestându-se interesul pentru valorificarea resurselor naturale şi antropice; acestea vor avea cu siguranţă implicaţii noi în organizarea teritoriului şi în creşterea potenţialului de habitat al regiunii.

Caracteristicile actuale ale activităţilor economice şi rolul lor în organizarea teritoriului reprezintă tema celui de-al şaptelea capitol din lucrare, în care sunt analizate pe larg îndeosebi activităţile agricole, incluzând aici şi creşterea animalelor care constituie o ramură de veche tradiţie pentru ţinutul subcarpatic oltean, reliefându-se premisele dezvoltării agriculturii şi mutaţiile produse în structurile agricole în perioada de tranziţie. De asemenea, o atenţie deosebită s-a acordat analizei silviculturii, ţinând cont de însemnatele resurse forestiere existente. Sunt abordate pe subcapitole şi celelalte activităţi economice importante în dezvoltarea de ansamblu a teritoriului: activităţile industriale şi factorii favorabili de apariţie ai acestei ramuri; ocupaţiile casnice tradiţionale; impactul transporturilor asupra aşezărilor; caracterizarea generală a potenţialului turistic natural şi antropic. Turismul poate reprezenta o alternativă de dezvoltare a aşezărilor, dar sunt necesare investiţii în modernizarea infrastructurii de cazare şi transport.

Întrucât atât la nivel individual, cât şi colectiv viaţa umană este extrem de complexă, abordarea aspectelor de calitatea vieţii în comunităţile locale s-a realizat în capitolul opt, dedicat infrastructurii socio-culturale şi activităţilor corespun­zătoare: tradiţia şi continuitatea învăţământului de la primele forme organizate pe moşiile mănăstireşti şi boiereşti până la cele moderne din perioada actuală; sănătatea şi asistenţa socială; aspecte de geografie culturală (infrastructura culturală şi religioasă, obiceiuri şi tradiţii, etnografie şi folclor, meşteşuguri tradiţionale şi elemente de arhitectură populară).

Utilizând analizele efectuate în capitolele anterioare, în penultimul capitol din lucrare, al nouălea, s-a realizat selectarea atentă a elementelor relevante de factură fizico-geografică, demografică, de locuire, economie, echipare tehnică a localităţilor, socială şi ecologică şi introducerea lor în schema de corelaţie adecvată analizei SWOT, demers care stă la baza strategiilor de dezvoltare şi regionare teritorială a comunităţilor locale, de ierarhizare a lor.

Oportunităţile şi posibilităţile de normalizare a vieţii în spaţiul depresionar oltean, tipurile de proiecte implementate pentru relansarea economică a aşezărilor, dar şi câteva aspecte legate de impactul pe care l-ar putea avea aplicarea strategiilor de dezvoltare durabilă în acest spaţiu subcarpatic sunt prezentate în capitolul zece.

Întreaga lucrare, dat fiind specificul geografic, se sprijină îndeaproape pe tehnicile de cartografiere la diferite scări a fenomenelor caracteristice urmărite, având menirea să redea „vizual” atât elementele de detaliu, cât şi pe cele generale. Informaţiile statistice utilizate (prelucrate sub formă de indicatori adecvaţi unei analize complexe de geografie umană), dar şi alte informaţii provenite din bibliografie sau din investigaţiile de teren, au fost sintetizate şi prelucrate sub formă de cartoscheme, tabele şi grafice pentru a parcurge şi sub aspect ilustrativ conţinutul, la acesta adăugând imagini foto sugestive.

Conturarea şi structurarea lucrării au fost realizate sub îndrumarea ştiinţifică, deosebit de atentă, a domnului profesor universitar George Erdeli, remarcabil cadru didactic şi pasionat cercetător al habitatului urban şi rural românesc. M-a sprijinit permanent, cu sfaturi referitoare la metodologia, demersul analitic şi interpretativ al lucrării, iar pe această cale ţin să-i aduc întreaga mea recunoştinţă şi sincere mulţumiri.

Totodată, ţin să le mulţumesc tuturor acelora care, în diferite etape ale documentării şi elaborării lucrării, mi-au fost de un real ajutor: colegilor – cercetători de la Institutul de Geografie al Academiei Române, îndeosebi celor din Laboratorul de geografie umană în mijlocul cărora m-am format ca geograf; cadrelor didactice de la Facultatea de Geografie a Universităţii Bucureşti; specialiştilor din diverse instituţii precum Direcţiile Judeţene de Statistică Vâlcea şi Gorj, cât şi de la nivelul Consiliilor Locale din oraşele şi comunele cercetate pe teren.

Cuprinsul cărţii Depresiunile subcarpatice oltene dintre Jiu şi Bistriţa Vâlcii. Geografie umană

INTRODUCERE / 13

INTRODUCTION  /  16

Cap. 1. Depresiunile subcarpatice oltene în literatura de specialitate. Stadiul cunoaşterii problemelor de geografie umană / 19


CAP. 2. Poziţia Geografică a depresiunilor subcarpatice oltene dintre Jiu şi Bistriţa Vâlcii
 / 24

2.1.Poziţia geografică în cadrul Subcarpaţilor Getici. Limitele fizico-geografice / 24

2.2. Poziţia geografică în funcţie de principalele căi de comunicaţie / 28

2.3. Delimitarea administrativă a arealului de studiu / 30


CAP. 3. Favorabilitatea / restrictivitatea factorilor de mediu natural în extinderea habitatului uman  / 32

3.1. Particularităţi geologice şi geomorfologice / 32

3.2. Tipuri poziţional-geografice de habitat uman / 35

3.3. Particularităţi climatice / 35

3.4. Influenţa resurselor de apă în dezvoltarea reţelei de aşezări / 39

3.5. Potenţialul biopedogeografic / 41

3.6. Resursele subsolului şi raporturile acestora cu funcţia economică / 43

3.7. Rezervaţii naturale / 45


Cap. 4. Depresiunile subcarpatice oltene  - spaţiu geografic de veche şi permanentă locuire. Dovezi arheologice, documentare şi toponimice / 47

4.1. Istoricul populării zonei, al formării şi evoluţiei reţelei de aşezări / 47     

4.2. Originea aşezărilor omeneşti. Documente arheologice, istorice / 48

4.3. Toponimele – argumente ale procesului de populare şi dezvoltare socio-economică a regiunii / 56


Cap. 5. Analiza şi diagnoza potenţialului uman / 60

5.1. Evoluţia numerică a populaţiei / 60

5.2. Dinamica demografică / 63

5.2.1. Mişcarea naturală / 63

5.2.1.1. Natalitatea / 63

5.2.1.2. Mortalitatea / 65

5.2.1.3. Mortalitatea infantilă / 66

5.2.1.4. Indicele de vitalitate (indicele lui Pearl)  /68

5.2.1.5. Bilanţul natural / 69

5.2.1.6. Nupţialitatea / 71

5.2.1.7. Divorţialitatea / 71

5.2.1.8. Stabilitatea cuplurilor / 72

5.2.2. Mişcarea migratorie / 72

5.2.2.1 Sosirile / 73

5.2.2.2. Plecările / 75

5.2.2.3. Bilanţul migratoriu / 76

5.2.2.4. Migraţia internaţională pentru muncă / 77

5.2.3. Bilanţul total / 78

5.3. Presiunea umană asupra teritoriului. Densităţi / 79

5.3.1. Densitatea medie a populaţiei / 80

5.3.2. Densitatea netă a populaţiei / 80

5.3.3. Densitatea fiziologică a populaţiei / 81

5.4. Structuri şi comportamente demografice / 82

5.4.1. Structura populaţiei pe medii sociale / 82

5.4.2. Structura etnică / 82

5.4.3. Structura confesională / 84

5.4.4. Structura populaţiei pe grupe de vârstă şi sexe / 84

5.4.4.1. Indicele de feminitate / 88

5.4.4.2. Potenţialul demografic / 90

5.4.4.3. Indicele de îmbătrânire a populaţiei / 91

5.4.4.4. Indicele de reînnoire a forţei de muncă / 93

5.4.5. Gradul ocupaţional al forţei de muncă / 95

5.4.6. Structura populaţiei ocupate pe activităţi economice/ 96

5.4.7. Şomajul  / 98

5.4.8. Structura socio-profesională a populaţiei ocupate / 99


Cap. 6. Principalele caracteristici ale reţelei de aşezări  / 100

6.1. Repartiţia şi distribuţia altitudinală a aşezărilor / 101

6.2. Tipologia aşezărilor rurale / 104

6.2.1. Principalele categorii demografice de aşezări rurale / 105

6.2.2. Ierarhizarea aşezărilor după numărul de locuitori şi indicele de asimetrie ierarhică / 107

6.2.3. Aşezările rurale – dinamica populaţiei / 108

6.2.4. Clasificarea comunelor după mărimea demografică / 111

6.2.5. Clasificarea după mărimea medie / 111

6.2.6. Tipologia morfostructurală / 111

6.2.7. Tipologia funcţională / 118

6.2.8. Indicele de dispersie Demangeon / 121

6.2.9. Tipuri de peisaje rurale/ 121

6.2.9.1. Peisaje rurale în funcţie de configuraţia teritorială a vetrei Satelor / 122

6.2.9.2. Peisaje rurale în funcţie de structura categoriilor de utilizare a terenurilor / 123

6.2.9.3. Peisaje rurale în funcţie de dinamica demografică/ 125

6.2.9.4. Peisaje rurale în funcţie de impactul  factorului uman asupra mediului / 126

6.3. Aşezările urbane / 128

6.3.1. Repartiţia teritorială  / 128

6.3.2. Mărimea demografică şi funcţia urbană / 131

6.3.3. Zonarea funcţională / 133

6.3.4. Nivelul de dezvoltare urbană / 137

6.3.5. Evoluţia raportului rural-urban / 139


Cap. 7. Caracteristicile actuale ale activităţilor economice şi rolul lor în organizarea teritoriului /142

7.1. Activităţile agricole/ 142

7.1.1. Premise ale dezvoltării agriculturii/142

7.1.2. Mutaţii în structurile agricole în perioada de tranziţie/143

7.1.3. Structura culturilor şi producţiei agricole/146

7.1.4. Creşterea animalelor/149

7.2. Silvicultura/155

7.3. Activităţile industriale/158

7.3.1. Factori favorabili de apariţie/158

7.3.2. Ocupaţii casnice tradiţionale/159

7.3.3. Activităţile industriale şi diversificarea economică/169

7.4. Impactul transporturilor asupra aşezărilor umane/172

7.5. Turismul – o alternativă de dezvoltare a aşezărilor/175

7.5.1. Potenţialul turistic. Caracterizare generală/176

7.5.1.1. Potenţialul turistic natural/176

7.5.1.2. Potenţialul etnografic, cultural, arhitectura populară/182

7.5.2. Infrastructura turistică/193

7.5.3. Activitatea turistică/ 194


CAP. 8. Analiza geografică a infrastructurii socio-culturale şi a activităţilor corespunzătoare / 197

8.1. Învaţământul/197

8.1.1. Tradiţia şi continuitatea învăţământului/197

8.1.2. Organizarea sistemului de învăţământ în perioada actuală/198

8.1.2.1. Numărul de unităţi şcolare/98

8.1.2.2. Personalul didactic şi elevii cuprinşi în sistemul de învăţământ/199

8.2. Sănătatea şi asistenţa socială/200

8.3. Aspecte de geografie culturală/201

8.3.1. Infrastructura culturală şi religioasă/201

8.3.2. Obiceiuri şi tradiţii/203

8.3.3. Etnografie şi folclor/204

8.3.4. Meşteşuguri tradiţionale/205

8.4.  Elemente de arhitectură populară/206


CAP. 9. Elemente de analiza Swot - Baza de fundamnetare ştiinţifică a strategiilor de dezvoltare  / 211

9.1. Elemente de analiză SWOT / 211

9.2. Regionarea spaţiului după gradul de dezvoltare socio-economică / 212


CAP. 10. Oportunităţi şi posibilităţi de normalizare a vieţii în regiunea subcarpatică olteană analizată  / 215

10.1. Strategii de dezvoltare durabilă  / 215

10.2.  Pluriactivitatea – o strategie a optimizării veniturilor gospodăriilor rurale / 217

10.3. Tipuri de proiecte implementate pentru relansarea economică a localităţilor şi modernizarea acestora / 219

 

CONCLUZII    / 222


CONCLUSIONS / 225


BIBLIOGRAFIE  / 228

Despre autor

Mihaela Rodica Persu



Este cercetător ştiinţific în cadrul Institutului de Geografie al Academiei Române - Laboratorul de Geografie Umană, domeniile sale de interes fiind geografia populaţiei şi geografia rurală.

A publicat peste 30 de articole ştiinţifice în reviste de specialitate din ţară, capitole în cadrul unor lucrări colective şi hărţi de specialitate.

De asemenea, a susţinut peste 50 de comunicări ştiinţifice în ţară şi străinătate, s-a implicat în elaborarea temelor de cercetare ale Academiei Române şi a mai multor contracte de cercetare ştiinţifică. 

În anul 2009 a susţinut teza de doctorat cu titlul Depresiunile subcarpatice oltene dintre Jiu şi Bistriţa Vâlcii. Studiu de geografie umană, sub coordonarea ştiinţifică a prof. univ. dr. George Erdeli de la Facultatea de Geografie a Universităţii din Bucureşti.   

Te-ar mai putea interesa şi..

Promoţii

Contabilitatea aplicata a intreprinderilor si microintreprinderilor

Contabilitatea aplicata a..

Contabilitate

3500 RON Detalii 38.53 RON

Filosofie, credinta si drept

Filosofie, credinta si dr..

Drept

4500 RON Detalii 60 RON

Ghid de contabilitate si legislatie pentru Casele de Ajutor Reciproc

Ghid de contabilitate si ..

Contabilitate

4300 RON Detalii 48.17 RON

Recomandările editurii

Citatul zilei

Preceptele dreptului sunt: sa traiesti cinstit, sa nu vatami altuia, sa dai fiecaruia ce i se cuvine

Iustinian

Personalităţi

Nicolae Iorga Nicolae Iorga Nicolae Iorga  a fost istoric, critic literar, dramaturg, poet, ministru, prim-minist ... citeşte mai mult →

Interviuri

MIRCEA CORNISTEANU MIRCEA CORNISTEANU  Mircea Cornisteanu s‑a nascut la 13 aprilie 1944 in Bucuresti. Este absol­v ... citeşte mai mult →