Piete de capital. Institutii si instrumente financiare tranzactionate - Dan Marin Boaja, Sorin Claudiu Radu

SORIN CLAUDIU RADU
DAN MARIN BOAJA
 

Capitolul 1
PIATA FINANCIARA / 11
1.1.  Aspecte generale privind piata financiara / 11
1.2.  Rolul pietei financiare / 17
1.3.  Consecintele miscarilor de capital asupra economiilor nationale / 21

Capitolul 2
PIATA DE CAPITAL – CONTINUT SI CARACTERISTICI / 24
2.1. Aspecte generale privind piata de capital / 24
2.2. Rolul pietei de capital / 26
2.3. Configuratia pietei de capital / 27
2.3.1.  Segmentarea pietelor de capital / 29
2.4. Premisele aparitiei si dezvoltarii pietei de capital in Romania / 34
2.5. Institutiile pietei de capital din Romania / 51

Capitolul 3
VALORILE MOBILIARE – INSTRUMENTELE FINANCIARE TRANZACTIONATE PE PIATA DE CAPITAL / 57
3.1.  Aspecte generale privind instrumentele financiare tranzactionate pe pietele reglementate / 57
3.2.  Actiunile / 61
3.2.1. Tipuri de actiuni / 62
3.2.2. Drepturi generate de emisiunea de actiuni / 69
3.3.  Obligatiunile / 72
3.3.1. Tipuri de obligatiuni / 73
3.4. Valori mobiliare emise de autoritatile publice / 74

Capitolul 4
EMISIUNEA SI EVALUAREA ACTIUNILOR SI OBLIGATIUNILOR / 81
4.1. Emisiunea actiunilor / 82
4.1.1. Avantajele si dezavantajele admiterii la cotare a actiunilor /91
4.2. Valoarea unei actiuni / 95
4.3. Evaluarea fundamentala a actiunilor / 97
4.4. Emisiunea de actiuni, majorarile de capital si protectia drepturilor vechilor actionari / 99
4.5. Emisiunea obligatiunilor / 103
4.6. Evaluarea obligatiunilor / 106

Capitolul 5
BURSA DE VALORI BUCURESTI / 111
5.1.  Aspecte generale privind infiintarea si evolutia BVB / 111
5.1.1. Istoricul BVB / 114
5.1.2. Actorii pietei bursiere / 126
5.2.  Sistemul de tranzactionare al BVB / 127
5.2.1. Participantii la sistemul de tranzactionare al BVB / 136
5.2.2. Tipuri de ordine / 140
5.2.3. Starile pietei / 149
5.3.  Bursa electronica RASDAQ / 151

Capitolul 6
S.C. SIBEX – SIBIU STOCK EXCHANGE S.A. / 154
6.1. Aparitia si dezvoltarea Bursei Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu SA / 154
6.2. Sistemul de tranzactionare / 156
6.2.1. Participantii la sistemul de tranzactionare al BMFMS / 160
6.2.2. Tipurile de ordine / 164
6.2.3. Starile pietei / 166
6.3. Instrumente financiare derivate tranzactionate la SIBEX / 167
6.3.1. Contracte futures / 167
6.3.2. Mecanismul de tranzactionare pe piata futures / 172

Capitolul 7
TRANZACTII BURSIERE  / 177
7.1. Aspecte generale / 177
7.2. Tipuri de tranzactii bursiere / 181
7.2.1. Tranzactii in marja / 185
7.2.2. Tranzactii la vedere / 195
7.2.3. Tranzactii la termen / 208

Capitolul 8
INDICII BURSIERI NATIONALI SI INTERNATIONALI / 211
8.1. Aspecte generale privind indicii bursieri / 211
8.1.1. Aprecierea activitatii bursiere utilizand indicii bursieri / 214
8.1.2. Clasificarea indicilor bursieri / 216
8.2. Indici bursieri reprezentativi pentru piata romaneasca / 224
8.2.1. Indicii Bursei de Valori Bucuresti  / 224
8.2.2. Indicii SIBEX / 251
8.3. Indici bursieri reprezentativi pentru pietele internationale / 253

Capitolul 9
DECIZIA DE INVESTIRE PE PIATA DE CAPITAL / 260
9.1.  Caracteristicile activitatii investitionale pe piata de capital / 260
9.2. Modelul de piata al rentabilitatii si riscului valorilor mobiliare / 262
9.2.1. Riscul valorilor mobiliare / 263
9.3. Metode de determinare a costului capitalului propriu / 265

Capitolul 10
ROLUL GLOBALIZARII IN EVOLUTIA PIETELOR FINANCIARE / 279
10.1.  Globalizarea si efectele acesteia asupra internationalizarii pietelor financiare / 279 
10.2.  Beneficii si riscuri de natura economica a globalizarii financiare / 283
10.3. Impactul globalizarii la nivelul pietei de capital / 286
10.4. Relansarea economiei mondiale dupa marea recesiune din 2008 / 292

Bibliografie  / 299

Conform abordarii prezentate in Dictionarul de Economie (Dobrota 1999), piata financiara este definita ca fiind locul de intalnire a nevoilor de resurse financiare ale intreprinzatorilor cu disponibilitatile banesti ale populatiei sau ale altor agenti economici. Altfel spus, piata financiara reprezinta spatiul care asigura armonizarea dintre cererea si oferta de resurse financiare.
Intre sistemul financiar si pietele financiare se manifesta o relatie organica: cel putin in economia de piata, relatiile dintre diferitele institutii financiare se realizeaza prin intermediul pietelor financiare. Discutiile legate de sistemele financiare se subscriu unor arii tematice variate, pornind de la structura sau functiile acestora, pana la arhitectura lor optima, bazata pe societati bancare sau pe piata de capital. Astfel, se discuta despre sisteme financiare bazate pe societati bancare sau pe piete de capital, incercandu-se oferirea unei solutii optime, despre sisteme financiare in care se asigura un nivel ridicat sau redus al protectiei actionarilor minoritari etc.
Piata financiara cuprinde institutiile si procedurile prin care se faciliteaza transferurile de resurse financiare intre agentii care prezinta excedente de resurse si cei care se confrunta cu deficite de astfel de resurse. Intr-o formulare mai simpla, pietele financiare se constituie drept cadrul necesar pentru tranzactionarea instrumentelor financiare.
Din anumite puncte de vedere, pentru a avea succes investind pe piata financiara trebuie sa ai cunostinte vaste, motiv pentru a aloca un timp semnificativ instruirii in domeniu. Din perspectiva neinitiatilor, membrii acestui grup de profesionisti cunosc tot ceea ce se intampla pe piata financiara, si de aici incapacitatea celor ce nu poseda o pregatire in domeniu de a efectua tranzactiile optime, pentru a castiga banii multi aflati in joc. Dintr-un alt punct de vedere, piata financiara reprezinta un adevarat „El Dorado”, loc unde ti se poate intampla orice, de la a deveni „peste noapte” bogat pana la a-ti pierde toti banii. Din aceasta perspectiva, oricine ar putea actiona pe pietele financiare, pentru ca fundamental este instinctul, de a te adapta si de a castiga si, poate deloc de neglijat, norocul, aceasta abordare creeaza mari dificultati dezvoltarii pietelor financiare in perioadele de demaraj, cum este de exemplu cazul a numeroase tari ex-comuniste, precum Romania. Pe piata sunt atrasi investitori naivi, care bruiaza piata si o pun adesea in imposibilitatea dea se dezvolta coerent. In acelasi timp, investitorii care iau decizii rationale pot suporta costuri de oportunitate date de faptul ca perioada in care preturile de pe piata revin la niveluri corecte din punctul de vedere al evaluarii este mai indelungata.
Intr-o alta dimensiune, teoreticienii pietelor financiare evidentiaza ca acestea reprezinta un cadru necesar pentru functionarea economiei de piata, oferind detinatorilor de capitaluri disponibile posibilitatea de a le aloca intr-o maniera cat mai eficienta pentru asigurarea dezvoltarii intregii economii. Astfel, agentii care poseda lichiditati excedentare (investitori privati, societati de asigurare si fonduri de investitii in primul rand) le pun la dispozitia celor ce promoveaza idei de afaceri sau proiecte de investitii atractive, dar care nu dispun de aceste lichiditati (intreprinderile). Acest transfer de fonduri este realizat pe piata financiara.
In sens larg, in structura pietei financiare includem: piata monetara, piata de capital, piata valutara, piata ipotecara, piata asigurarilor, iar in sens restrans, aceasta cuprinde doua componente principale: piata monetara si piata de capital, ponderea acestora fiind diferita de la o tara la alta. La randul lor, pietele monetare includ: piata interbancara, piata scontului, piata efectelor de comert, piata certificatelor de depozit, piata eurovalutelor etc., in timp ce piata de capital este compusa din: piata actiunilor, piata obligatiunilor, piata produselor derivate (piete forward, futures, options) etc.
Teoria financiara din Romania nu a cristalizat pana in prezent o definitie pentru conceptul de piata financiara, unanim recunoscuta. Diferitele definitii asociate acestui concept poarta amprenta scolii din care fac parte teoreticienii sai sau, mai concret, a scolii din care s-au inspirat autorii care au introdus termenul in limba romana.
Literatura de specialitate abordeaza structura pietei financiare pe baza a doua conceptii majore: conceptia anglo-saxona si conceptia continental-europeana (de sorginte franceza).
In viziunea anglo-saxona, piata financiara reprezinta un concept cu o sfera mai larga de cuprindere, cu trei componente, respectiv pietele monetara, de capital si cea a asigurarilor. In aceasta acceptiune, pe piata monetara se realizeaza atragerea si plasarea capitalurilor pe termen scurt prin intermediul unor piete precum cele inter-bancara, a scontului, a certificatelor de depozit, a euro-valutelor etc.
Piata de capital este definita ca fiind piata valorilor mobiliare ce asigura investirea pe termen mediu si lung, unde se tranzactioneaza actiuni si obligatiuni, dar, prin asimilare, incluzand si contractele la termen ferme si conditionale.
Piata asigurarilor prezinta anumite trasaturi specifice, care o individualizeaza: produsele tip asigurare pot fi privite in calitatea lor atat de mijloc de economisire, cat si de mijloc de compensare a pierderilor survenite in urma aparitiei unui eveniment nefast asigurat.
In acest context, piata de capital este sinonima cu piata instrumentelor financiare care asigura investirea capitalurilor pe termen mediu si lung. Spre deosebire de aceasta, piata monetara realizeaza atragerea si plasarea capitalurilor pe termen scurt prin intermediul pietei interbancare, al pietei scontului, al pietei efectelor de comert, al pietei certificatelor de depozit, al pietei eurovalutelor etc. Astfel, piata de capital este considerata a fi componenta pietei financiare unde se emit si se negociaza titluri de valoare pe termen lung, pe cand piata monetara, cealalta componenta a pietei financiare, este piata unde se emit si se negociaza titluri de valoare pe termen scurt.