Strategii de finanţare a învăţământului superior românesc în context european

  • Autor:

  • Editura: Editura Universitară

    ISBN: 978-606-591-423-0

    Doi: 10.5682/9786065914230

  • Anul publicării:

    Ediţia: I

1927 RON

Disponibilitate: stoc epuizat

Acest produs nu este pe stoc momentan.



Cuprinsul cărţii Strategii de finanţare a învăţământului superior românesc în context european

Introducere / 9

Capitolul I.  Investiţia în educaţie – motor al dezvoltării economice şi sociale  / 13
1.1.  Capitalul uman – principal factor de producţie / 13
         1.1.1. Consideraţii teoretice asupra investiţiei în capitalul uman / 14
         1.1.2. Educaţia  componentă principală a capitalului uman / 19
         1.1.3. Evoluţia finanţării educaţiei şi a învăţământului superior / 21
1.2. Analiza impactului investiţiilor din educaţie asupra creşterii economice de ansamblu / 37
         1.2.1. Beneficiile sociale şi private ale educaţiei / 38
         1.2.2. Corelaţia educaţie – productivitate – creştere economică / 41

Capitolul II. Diagnosticarea sistemului universitar românesc şi a finanţării acestuia  / 47
2.1. Evoluţia sistemului de învăţământ superior românesc   recurs istoric / 47
         2.1.1. Radiografia sistemului de învăţământ superior public şi privat din România / 47
         2.1.2. Principalele prevederi legislative în domeniul finanţării învăţământului superior românesc public şi privat după 1998 / 61
2.2.  Finanţarea sistemului de învăţământ superior românesc în perioada 1998–2009 / 65
         2.2.1. Aspecte privind finanţarea instituţională / 66
         2.2.2. Finanţarea activităţii de cercetare universitară / 74
2.3.  Piaţa educaţiei – cererea şi oferta pe piaţa educaţiei în România / 83
         2.3.1. Piaţa serviciilor educaţionale / 83
         2.3.2. Cererea şi oferta de servicii universitare în România  / 85
         2.3.3. Analiza pieţei muncii din România din perspectiva absolvenţilor de învăţământ superior / 91

Capitolul III. Spaţiul european al învăţământului superior  / 94
3.1. Eficienţa şi echitatea sistemului european de educaţie şi formare / 94
3.2. Susţinerea financiară a universităţilor europene / 99
         3.2.1. Aspecte generale privind modalităţile de finanţare  a universităţilor din Spaţiul European / 99
         3.2.2. Integrarea sistemului universitar românesc în peisajul european al educaţiei universitare / 103
3.3. Bune practici în finanţarea învăţământului superior european / 107
         3.3.1. Descrierea sistemului de finanţare a universităţilor din Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia, Austria, Suedia, Olanda / 108
         3.3.2. Autonomia financiară a instituţiilor europene de învăţământ superior / 123
         3.3.3. Finanţarea cercetării universitare în Europa / 126

Capitolul IV. Analiza eficienţei activităţii financiare a instituţiilor de învăţământ superior / 129
4.1. Fundamentarea nevoii de finanţare a educaţiei la nivel de instituţie de învăţământ / 129
         4.1.1. Analiza comparativă a principalelor categorii de venituri ale unor instituţii de învăţământ superior / 130
         4.1.2. Analiza comparativă a structurii cheltuielilor în universităţi / 133
4.2. Evaluarea eficienţei activităţii financiare la nivel de universitate / 140
         4.2.1.  Indicatori de apreciere a eficienţei finanţării activităţii didactice / 141
         4.2.2.  Indicatori de apreciere a eficienţei activităţii de finanţare a cercetării ştiinţifice / 147
         4.2.3. Indicatori de apreciere a eficienţei activităţii de finanţare a procesului investiţional / 149

Capitolul V.  Rolul calităţii educaţiei în compatibilizarea sistemului naţional de învăţământ superior cu cel european / 153
5.1. Managementul calităţii în instituţiile de învăţământ superior / 153
         5.1.1. Provocările calităţii în educaţia universitară  / 155
         5.1.2. Calitatea serviciului educaţional – imperativ pentru un învăţământ competitiv  în plan European / 159
5.2. Reforma europeană a calităţii învăţământului superior / 171
         5.2.1. Tendinţe europene în domeniul asigurării calităţii în învăţământul superior / 172
         5.2.2. Reforma asigurării calităţii învăţământului superior românesc / 176
5.3. Indicatorii calităţii – instrument de evaluare a calităţii unităţilor de învăţământ superior / 179

Capitolul VI. Strategia finanţării  învăţământului superior românesc în perspectiva anului 2020 / 182
6.1. Identificarea componentelor strategiei / 182
6.2. Analiza strategiilor: analiza SWOT a sistemului de învăţământ superior românesc / 183
6.3. Studiu de caz privind o nouă strategie de finanţare a învăţământului superior românesc / 188
         6.3.1.  Reorganizarea teritorială a învăţământului superior public / 193
         6.3.2.  Finanţarea pe scară largă prin credite de studii / 201
         6.3.3.  O nouă formulă de finanţare a învăţământului superior public din România / 203
         6.3.4. Promovarea culturii şi practicilor antreprenoriale în universităţi / 210
         6.3.5. Diversificarea şi creşterea resurselor financiare alocate educaţiei, din toate resursele mobilizabile / 211
6.4. Implementarea şi monitorizarea strategiei / 213

Anexe / 220

Bibliografie selectivă / 243

Cuvânt înainte Strategii de finanţare a învăţământului superior românesc în context european

În actualul context al societăţii bazate pe cunoaştere, sistemul de învăţământ al unei ţări constituie poate mai mult ca oricând „cheia” dezvoltării sale prezente şi viitoare. Deşi finanţarea nu este tocmai „mama învăţăturii”, un sistem de învăţământ eficient, echitabil şi competitiv, nu poate exista fără o susţinere financiară optimă.

În prezent, în România, resursele financiare publice alocate educaţiei universitare, deşi insuficiente, sunt extrem de dispersate iar sursele private destinate finanţării învăţământului superior sunt încă timid reprezentate. Insuficienţa resurselor coroborată cu explozia numărului de studenţi, cât şi a numărului de instituţii de învăţământ oferă o imagine relativ sumbră a învăţământului românesc.

Există în cele opt regiuni de dezvoltare, 49 universităţi publice cu peste 550 de facultăţi, în care studiază circa 900000 studenţi. Acestora instituţii li se adaugă alte 315 facultăţi ale învăţământului privat. Sunt zone unde găsim şi câte cinci universităţi publice pe o rază de 300 km, cu domenii de studii similare şi unde, din cauza cererii scăzute, concurenţa este foarte redusă. Se naşte astfel întrebarea: mai există oare dorinţa universităţilor de a acţiona în planul îmbunătăţirii calităţii serviciilor oferite? Oare resursele publice nu sunt risipite“ în zone ineficiente? 

Un lucru este cert: statul suportă la fel finanţarea unui student competitiv ca şi pe aceea a unuia neperformant. Evident, nu este echitabil ca o universitate în care gradul de promovabilitate este redus să beneficieze de aceeaşi finanţare ca şi o instituţie în care raportul absolvenţi/studenţi în an terminal este aproape unitar. De aceea sunt necesari noi indicatori de apreciere a eficienţei activităţii financiare a universităţilor, care să vină în completarea celor existenţi şi să asigure o eficienţă sporită alocării resurselor publice.

Dacă se are în vedere aportul mediului privat la finanţarea învăţământului, se observă o pondere extreme de redusă a acestuia în totalul resurselor atrase de universităţi. Această situaţie poate fi explicată şi prin faptul că în prezent, investiţia în educaţie este considerată de către mediul de afaceri românesc o cheltuială neatractivă, fiind o investiţie cu grad de risc ridicat şi cu o perioadă de recuperare mare.

Deşi oferta de servicii educaţionale universitare este largă, comparativ cu multe state europene, taxele de studiu în România sunt destul de ridicate, între 600-1500 euro/an. Astfel, în Academia de Studii Economice din Bucureşti taxa anuală la studiile de licenţă este de 700 euro, în Universitatea Politehnică din Bucureşti 800 euro în timp ce la universităţile de medicină taxa pentru un an de studii de licenţă este în medie de 1500 euro/an. Învăţământul superior public din România se confruntă în prezent cu o competiţie acerbă din partea universităţilor private, care şcolarizează circa 400.000 de studenţi şi ale căror taxe de studiu sunt, pe alocuri cu mult sub costul real impus de instruirea unui student. 

La o analiză atentă a pieţei educaţiei universitare din ţara noastră se distinge şi o presiune a universităţilor din afară, atât din perspectiva taxelor de şcolarizare, mai atractive, cât şi a calităţii serviciilor oferite. Astfel, dacă până acum un român care voia sa meargă la Universitatea din Utrecht scotea din buzunar circa 6000 de euro pentru un an universitar pentru o facultate de trei ani şi 10000 de euro pentru o facultate de medicină, în prezent, taxele au scăzut pentru un an de licenţă la 1.672 de euro.

O altă oportunitate ar putea fi universităţile italieneşti, unde taxele au scăzut în ultimii ani de la 4.000 de euro pe an la numai 500 de euro anual. În prezent, la Universitatea din Bologna, un român plăteşte o taxa egală cu cea de la o facultate din cadrul Universităţii din Bucureşti. Mai ieftin se poate studia la Universitatea din Innsbruck, din Austria, unde anul de studii costă 800 de euro anual pentru absolvenţii veniţi din spaţiul Uniunii Europene. În capitala Germaniei, instituţii de învăţământ superior cu renume internaţional, cum ar fi Universitatea Humboldt sau Universitatea Liberă Berlin, nu percep taxe de şcolarizare.

În plus, chiriile pot fi mai mici chiar decât în Bucureşti, astfel încât un student poate găsi o garsonieră de închiriat sau poate împărţi un apartament cu alţi colegi, plătind circa 200 euro pe lună.

Desigur, sunt şi state în care taxa de studii universitare este mult mai mare. Astfel, în Olanda, la Universitatea din Amsterdam un student trebuie să plătească 1.672 euro/an - taxa de şcolarizare pentru un an de licenţă şi pentru taxele suplimentare aproximativ 600 de euro/an. La Universitatea Tehnică din Eindhoven taxa anuală de studiu pentru licenţă plătită de cei care provin din spaţiul Uniunii este de 1.672 de euro/an, iar taxele suplimentare se ridică la 1000 de euro. Un student din Uniunea Europeană admis la Universitatea Cambridge plăteşte taxe de şcolarizare pentru un an de licenţă, de 3.491 euro/an, iar costurile de întreţinere variază între 6.660 şi 8000 de euro/an.

Consolidarea Spaţiului European al Învăţământului Superior (SEIS) obligă autorităţile române din domeniu să acorde o mai mare atenţie modului de constituire şi alocare a banului public în domeniul învăţământului superior.

Dacă la începutul anilor ’80, România făcea parte din primii 15 furnizori de servicii academice pentru studenţi străini, cu un număr de 16.962 de studenţi internaţionali înmatriculaţi în 1981, după 1989, apatia autorităţilor şi universităţilor româneşti a dus la scăderea atractivităţii României pe piaţa internaţională a învăţământului superior.

Şi în legătură cu candidaţii români situaţia s-a schimbat semnificativ după 1989. Un număr tot mai mare de absolvenţi de liceu îşi continuă studiile universitare în străinătate. Se naşte astfel o întrebare firească: de ce sistemele de învăţământ din afară sunt mai atractive pentru tinerii noştri şi ce ne lipseşte nouă?

Printre argumentele absolvenţilor de liceu regăsim motivaţii extrem de concrete: pregătirea profesională formativă în detrimentul celei cognitive, des întâlnită în şcolile noastre; cadru legislativ adecvat, stabil; politici protecţioniste pentru credite de studii acordate elevilor şi studenţilor, rambursabile după absolvire/încadrare; ofertă academică bine structurată şi fundamentată; mediu economic mai stabil; vizibilitate internaţională ş.a.. Plecarea tinerilor la studii în străinătate ar putea fi un fenomen  acceptabil dacă am avea şi certitudinea că aceştia vor reveni în ţară ca specialişti. Statisticile demonstrează însă că aproape jumătate dintre ei rămân în afara ţării.

În prezent, numărul studenţilor străini care studiază în România ca urmare a acordurilor bilaterale este nesemnificativ (maxim 200), iar numărul studenţilor Erasmus care au venit la studii în România, în anul universitar 2008-2009 a fost de 1208 persoane, comparativ cu cei 3744 care au plecat la studii în alte state europene. Un loc aparte îl ocupă absolvenţii din Republica Moldova, pentru care numărul de locuri în anul I, pentru studii universitare de licenţă în universităţile româneşti a crescut de la 1.650 la 3.520. Dintre cele 3.520 de locuri, 1.900 sunt fără plata taxelor de şcolarizare şi cu bursă, iar restul sunt fără plata taxelor şcolare dar fără bursă.

La masterat, numărul de locuri pentru cetăţenii moldoveni a fost de 935, din care 505 sunt fără plata taxelor de şcolarizare şi cu bursă, iar restul sunt fără plata taxelor şcolare dar fără bursă.

Nu trebuie să se piardă din vedere faptul că  internaţionalizarea se va putea face doar dacă se vor corela în acelaşi timp politicile la nivel de sistem – Guvern, Ministerul Educaţiei, Ministerul de Externe, Preşedinţie - cu politicile la nivel de universitate. Cheia reuşitei oricărui tip de politică este coerenţa, continuitatea şi sincronizarea cu restul politicilor existente.

Despre autor

Mariana Iatagan

Te-ar mai putea interesa şi..

Guvernanta corporativa

Guvernanta corporativa..

Economie generala

000 RON Detalii

Matematici pentru economişti

Matematici pentru economi..

Economie generala

3853 RON Detalii

Fundamente ale analizei economico-financiare. Analiza activitatii de productie si comercializare

Fundamente ale analizei e..

Economie generala

000 RON Detalii


Ocuparea in sectorul sanatate si asistenta sociala. Provocari si tendinte

Ocuparea in sectorul sana..

Economie generala

000 RON Detalii

Politici economice şi sociale pentru dezvoltarea populaţiei din zonele rurale

Politici economice şi so..

Economie generala

963 RON Detalii

COMPETITIVITATE - COMPETITIVITATE REGIONALA IN ROMANIA

COMPETITIVITATE - COMPETI..

Economie generala

000 RON Detalii

Promoţii

Memomed 2017

Memomed 2017..

Medicina

6400 RON Detalii 80 RON

GHIDUL LEGISLATIV-FISCAL AL MICULUI ÎNTREPRINZĂTOR

GHIDUL LEGISLATIV-FISCAL ..

Contabilitate

3000 RON Detalii 38.53 RON

CONTABILITATE. DE LA TEORIE LA PRACTICA. Metoda si modelare

CONTABILITATE. DE LA TEOR..

Contabilitate

10000 RON Detalii 55 RON

Recomandările editurii

PERSPECTIVE INOVATIVE ALE EVALUARII IN INVATAMANTUL PRIMAR. Evaluarea digitala

PERSPECTIVE INOVATIVE ALE EVAL..

Pedagogia invatamantului primar si prescolar

3500 RON Detalii

Citatul zilei

Preceptele dreptului sunt: sa traiesti cinstit, sa nu vatami altuia, sa dai fiecaruia ce i se cuvine

Iustinian

Personalităţi

Mihai Eminescu Mihai Eminescu Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 -15 iunie 1889) a fost poet , prozator  roman,   ... citeşte mai mult →

Interviuri

RADU NEGRESCU-SUTU RADU NEGRESCU-SUTU   Radu Negrescu‑Sutu (Soutzo) (n. 28 august 1950, Bucuresti) este u ... citeşte mai mult →