COMPETITIVITATE - COMPETITIVITATE REGIONALA IN ROMANIA

  • Autor:

  • Editura: Editura Universitară

    ISBN: 978-606-28-0399-5

    Doi: 10.5682/9786062803995

  • Anul publicării:

    Pagini: 264

000 RON

Disponibilitate: stoc epuizat

Acest produs nu este pe stoc momentan.



Mai multe detalii COMPETITIVITATE - COMPETITIVITATE REGIONALA IN ROMANIA

Competitivitatea este un subiect care anima deopotriva comunitatile stiintifice si politice in dezbateri ample si, deseori, controversate care acopera o plaja larga de abordari economice, de la cele ce-si gasesc originea la nivelul firmei si al industriei, la cele care includ schimburile internationale si, nu in ultimul rand al locatiei, cu conexiuni in teoria clusterilor a lui M. Porter si teoriile noii geografii economice si ale economiei regionale, ale caror origini se regasesc in lucrarile lui P. Krugman.

Competitivitatea, abordata pe paliere diferite ce includ nivelul microeconomic- coborand pana la cel al individului, macroeconomic si cel regional, este un fenomen economic complex, cu o multime de definitii si metode de cuantificare derivate din aceste definitii, fara a se putea vorbi, inca, de un consens. Din acest motiv, specialistii in domeniu cauta, in continuare, o modalitate de a asigura un consens prin coagularea eforturilor de pana acum, prin reliefarea atat a aspectelor comune cat si a celor ce ridica inca critici si largi dezbateri. Despre un consens ceva mai larg, atat in randul teoreticienilor cat si al decidentilor politici si agentilor economici implicati in activitatea practica, se poate discuta doar in ceea ce priveste necesitatea castigarii si pastrarii competitivitatii pe diverse orizonturi de timp.

Competitivitatea reprezinta, totodata, una din preocuparile centrale ale politicilor  economice preocupate de bunastarea natiunilor, deoarece standardul de viata pe termen lung al fiecarei natiuni depinde de abilitatea economiei nationale de a atinge si de a mentine un inalt nivel de productivitate in acele ramuri si firme care sunt competitive pe pietele internationale (M. Porter, 1993).

Importanta, din ce in ce mai mare, care se acorda problemei competitivitatii poate fi explicata si de integrarea economica si globalizarea din ce in ce mai accentuate, procese economice sustinute si accelerate doar printr-o crestere constanta a fortei concurentiale a tuturor entitatilor economice a unei tari, ca si a acesteia insasi.

Abordarea competitivitatii in acest context ramane o sarcina dificila, data fiind multitudinea aspectelor si a factorilor cu impact asupra acesteia. Criticile cele mai acerbe aduse competitivitatii pun la indoiala atat validitatea conceptului ca atare, cat si calitatea acesteia de a fi un determinant principal al functionarii actualului sistem economic mondial.

Cu siguranta, competitivitatea este inca un concept viabil, care exprima, intr-o forma sintetica, o serie de caracteristici si trasaturi ale economiei contemporane, dar ca si alte concepte, este un concept dinamic, influentat puternic de schimbarile intervenite pe plan national si global.

In ultimul timp, tot mai mult, problema competitivitatii este reconsiderata fiind abordata mai putin in termeni de costuri relative intr-o economie globala si, din ce in ce mai mult, in termeni de capacitate de a genera inovare prin asigurarea unei combinatii a celor mai favorabili factori pentru o crestere economica sustinuta, echitabila, bazata pe active intangibile. Totodata, abordarea cresterii economice si-a deplasat accentul de la comertul international, ca motor principal al cresterii economice, catre sistemele de inovare privite si din perspectiva factorilor sociali, institutionali si culturali. Mai mult, cresterea economiei bazate pe cunoastere presupune noi tipuri de schimbari in structurile de productie si in natura muncii, rolul cunostintelor in economie fiind de importanta cruciala. Tendintele cele mai recente sunt catre competitivitatea sociala in cadrul unei dezvoltari durabile, printre elementele careia factorul uman reprezinta determinantul cel mai important al cresterii economice si bunastarii, dar si elementul din perspectiva caruia vor fi evaluate toate performantele si politicile economice.

Cartea este structurata in doua parti si patru capitole. Primul capitol este dedicat competitivitatii, abordat din perspectiva macroeconomica la nivel national, cu o incursiune privind locul si pozitia Romaniei in economia mondiala si cea europeana din perspectiva competitivitatii. Pe baza unei largi documentari bibliografice, in capitol sunt sintetizate directiile de cercetare ale competitivitatii asa cum se regasesc in literatura de specialitate, un accent deosebit fiind pus pe noile abordari ale conceptului de competitivitate si eforturile de cuantificare a acestui complex proces economic. Limitele diferitelor abordari si sisteme de masurare sunt evidentiate in scopul de a oferi noi directii viitoare de cercetare. Romania, incadrata in fluxul general de recuperare a decalajelor fata de tarile dezvoltate, isi concentreaza eforturile pe cresterea competitivitatii, principalele vulnerabilitati in atingerea obiectivelor stabilite derivand din insuficienta sustinere a procesului de inovare si de aplicare a rezultatelor acestuia in economie, pierderea capitalului uman prin migrarea fortei de munca tinere si, in special a celei inalt calificate si, o rata mare a abandonului scolar, in special in ciclurile primar si gimnazial si, nu in ultimul rand, ineficienta cheltuirii fondurilor publice si gradul inalt al coruptiei.

Capitolul doi este rezervat abordarii competitivitatii la nivel regional din perspectiva teoretica, avand in vedere ca factorii locali sunt importanti pentru asigurarea unui mediu economic favorabil cresterii competitivitatii firmelor care in Romania valorifica, in principal, avantajele comparative si mai putin cele competitive. Ca si in cazul conceptului general de competitivitate, si in cazul competitivitatii regionale nu exista o convergenta a opiniilor, o definitie unitara si cuprinzatoare, care sa surprinda intreaga complexitate a conceptului de „competitivitate regionala”. Totusi, in studiul The Sixth Periodical Report on the Regions este prezentat un potential reper de analiza sugerat de Martin (2003) derivat din factorii determinanti ai competitivitatii la nivel european: competitivitatea la nivel regional ca agregat al competitivitatii firmelor si ca derivat al competitivitatii macroeconomice. Cea mai completa abordare a competitivitatii regionale este, poate, aceea a lui Barkley (2008) care descrie sintetic conceptul de competitivitate regionala pornind de la competitivitatea in viziunea lui

Porter (1998), a avantajului competitiv al lui Kitson, Martin si Tyler (dec. 2004) si a teoriei eficientei X, al lui Budd si Hirmis (2004). In ceea ce priveste masurarea competitivitatii regionale, ca si aceea la nivel national, este posibila prin utilizarea unor seturi largi de indicatori, uneori agregati intr-un indicator compozit, capabil sa ofere o evolutie a pozitiei relative, sau prin abordarea legaturii dintre dezvoltarea macroeconomica si cea regionala sau judeteana in cadrul unor modele econometrice mai complexe.

Capitolul trei trateaza competitivitatea regionala in relatie cu cresterea economica, avand in vedere definitia cea mai des utilizata a competitivitatii care stipuleaza asigurarea bunastarii ca obiectiv urmarit la nivel national sau regional. Evaluarea competitivitatii regionale este realizata cu ajutorul unor modele pe date panel cu efecte fixe si a unor modele dinamice de tip panel. Rezultatele sunt interesante si, contrar asteptarilor date de teoria economica. Astfel, rata PIB-ului real din perioada

anterioara are un impact negativ asupra ratei PIB-ului din perioada curenta, probabil datorita includerii in perioada analizata si a anilor de criza economica. Semnificativ este insa faptul ca rata de ocupare are o influenta semnificativa si pozitiva asupra ratei PIB-ului, fiind prin urmare, un  determinat al cresterii economice regionale in Romania. Construirea unui model de regresie spatiala de tip cross-section utilizand ratele PIB-ului real si ratele ocuparii pentru judetele Romaniei la nivelul anului 2013 nu a condus la rezultate valide, coeficientul pentru rata ocuparii nefiind semnificativ diferit de 0 la un nivel de semnificatie de 5%. Utilizarea insa a indicelui I al lui Moran pentru rata ocuparii din anul 2013 a evidentiat o valoare pozitiva si apropiata de 1 (0,8021), indicand o autocorelare spatiala pozitiva si semnificativa statistic, ceea ce indica o aglomerare a judetelor cu valori similare ale ratei ocuparii, adica judetele vecine tind sa aiba valori apropiate pentru rata ocuparii (mari sau mici).

Capitolul patru adanceste analiza la nivelul regiunilor si judetelor Romaniei utilizand in acest sens instrumente mai simple de tipul analizei shift-share introdusa de Dunn, in 1960 si a unor indicatori specifici de competitivitate cum sunt RCA, RCA 1 si RCA 2 si indicatorul Michaely (MI). Aplicarea analizei shift-share pe intervalul de timp 2005-2013 a evidentiat faptul ca nu exista grupe de marfuri pentru care toate regiunile sa fi inregistrat schimbari negative in comparatie cu nivelurile exporturilor din anul 2005, dar exista unele grupe de marfuri pentru care mai multe regiuni au inregistrat astfel de schimbari, diferentiate pe subperioade.

Descompunerea shift-share, pentru perioada 2005-2013 a relevat faptul ca efectul national a fost pozitiv in toate regiunile, desi cu magnitudini diferite, semnaland ca evolutia exporturilor nationale a avut o influenta pozitiva. Mai mult, datele au aratat ca efectul national pozitiv a fost mai mare in perioada 2009-2013 fata de perioada 2005-2008 in toate regiunile in cazul grupelor de marfuri I, II, IV, VII, IX, XVI si XVII, adica aproximativ aceleasi grupe de marfuri pentru care s-a inregistrat o modificare structurala totala pozitiva in toate regiunile. Descompunerea efectului regional competitiv a evidentiat ponderea mai redusa a avantajului comparativ regional in raport cu efectul de alocare in toate regiunile si pentru toate grupele de produse analizate (cu exceptia grupei V), cea mai mare influenta a avantajului comparativ remarcandu-se in regiunile Bucuresti-Ilfov si Vest, iar cea mai redusa in regiunile Sud-Vest Oltenia si Nord-Est, in concordanta si cu ponderea acestor regiuni in structura exporturilor nationale. Analiza efectelor de mix sectorial si de schimbare competitiva, la nivelul intregii perioade analizate au evidentiat grupe de produse pentru care mixul sectorial a fost negativ in toate regiunile, dar care a fost compensat pentru diverse grupe de marfuri de catre combinatii specifice de factori favorabili ce au condus la o performanta mai buna a exporturilor, in toate regiunile. Rezultatele la nivelul regiunilor au fost confirmate si de analizele efectuate la nivel de judete prin aplicarea unor indicatori specifici de competitivitate.

Utilizarea indicatorilor specifici RCA, RCA1, RCA2 si MI a oferit raspuns la intrebarea in ce masura participarile la comertul international al judetelor sunt avantajoase sau nu, adica produsele aduc sau nu un avantaj competitiv sau comparativ. Analizele au evidentiat existenta unei fluctuatii semnificative de la o perioada la alta a grupelor de produse care au avantaj comparativ la nivelul judetelor. Totusi la nivelul fiecarui judet se constata existenta unor grupe de produse care isi pastreaza avantajul comparativ pe intreaga perioada analizata, grupe care valorifica, in general potentialul natural sau cel comparativ (salarii scazute, cum este cazul grupelor din industria usoara). Valorile extrem de reduse ale indicatorului Michaely indica un grad scazut de specializare, valorile fiind in preajma nivelului de 0,01-0,05 in cea mai mare parte a judetelor. Putine judete pot mentiona, conform valorilor acestui indicator, un grad mai ridicat de specializare.

Cuprinsul cărţii COMPETITIVITATE - COMPETITIVITATE REGIONALA IN ROMANIA

CUPRINS/ 5

SYNTHESIS/7

INTRODUCERE/15

PARTEA I. COMPETITIVITATEA ECONOMICA NATIONALA/ 21

CAPITOLUL 1. COMPETITIVITATEA NATIONALA.

ASPECTE CONCEPTUALE ŞI ANALIZE EMPIRICE/ 23

1.1. Competitivitatea. Abordare generala/23

1.2. Dezvoltari recente ale conceptelor referitoare la competitivitate/31

1.3. Masurarea competitivitatii /34

1.4. Pozitia competitiva a Romaniei la nivel mondial conform

indicilor de competitivitate globala/ 48

1.5. Pozitia competitiva a Romaniei in cadrul Uniunii Europene/ 64

Anexe /67

PARTEA II. COMPETITIVITATEA ECONOMICA REGIONALA /97

CAPITOLUL 2. COMPETITIVITATEA REGIONALA - ASPECTE TEORETICE /99

2.1. Conceptul de competitivitate regionala /99

2.2. Abordari teoretice privind competitivitatea regionala/102

2.3. Masurarea competitivitatii regionale /112

CAPITOLUL 3. CREŞTERE ECONOMICA ŞI COMPETITIVITATE /118

3.1. Scurta trecere in revista a literaturii / 121

3.2. Analiza determinantilor cresterii economice la nivelul judetelor Romaniei. O abordare panel /125

3.3. Determinantii cresterii economice la nivelul regiunilor Romaniei. O abordare panel /135

Anexe /138

CAPITOLUL 4. COMPETITIVITATEA EXTERNA A REGIUNILOR ŞI JUDETELOR ROMANIEI /159

4.1. Aspecte metodologice /161

4.2. Modificari in structura exporturilor regionale /166

4.3. Competitivitatea la nivel de judet in Romania /177

Anexe /192

BIBLIOGRAFIE /246

Despre autor

Elena Pelinescu

Marioara Iordan

Mihaela Nona Chilian

Nona Chilian este membra a Institutului de Prognoza Economica (Institute for Economic Forecasting), Institutului National de Cercetari Economice (INCE) (National Institute of Economic Research), Academiei Romane. A publicat numeroase articole de specialitate in reviste romanesti si straine. La Editura Universitara a publicat in 2010 lucrarea “Competitivitaea economniei romîneşti şi integrarea în Uniunea Europeană.

Mihaela Simionescu

Te-ar mai putea interesa şi..

Managementul investitiilor. Abordari teoretice si instrumente aplicative

Managementul investitiilo..

Economie generala

3000 RON Detalii

Analiza situaţiei financiare a întreprinderii. Elemente teoretice, aplicaţii

Analiza situaţiei financ..

Economie generala

000 RON Detalii

PIATA FORTEI DE MUNCA. EVOLUTII SI INFLUENTE

PIATA FORTEI DE MUNCA. EV..

Economie generala

000 RON Detalii


Econometrie

Econometrie..

Economie generala

2890 RON Detalii

Servicii si utilitati publice. Economie. Management. Strategii. Politici

Servicii si utilitati pub..

Economie generala

2200 RON Detalii

Macroeconomie. Note de curs

Macroeconomie. Note de cu..

Economie generala

000 RON Detalii

Promoţii

Memomed 2017

Memomed 2017..

Medicina

6400 RON Detalii 80 RON

GHIDUL LEGISLATIV-FISCAL AL MICULUI ÎNTREPRINZĂTOR

GHIDUL LEGISLATIV-FISCAL ..

Contabilitate

3000 RON Detalii 38.53 RON

Ghid de contabilitate si legislatie pentru Casele de Ajutor Reciproc

Ghid de contabilitate si ..

Contabilitate

4300 RON Detalii 48.17 RON

Recomandările editurii

COMUNICAREA POLITICĂ PRIN SOCIAL MEDIA ȘI REACȚIILE PUBLICULUI ONLINE

COMUNICAREA POLITICĂ PRIN SOC..

Sociologie si Stiintele Comunicarii

3371 RON Detalii

Citatul zilei

Preceptele dreptului sunt: sa traiesti cinstit, sa nu vatami altuia, sa dai fiecaruia ce i se cuvine

Iustinian

Personalităţi

Grigore Alexandrescu Grigore Alexandrescu Grigore Alexandrescu a fost un poet si fabulist român. A debutat cu poezii publica ... citeşte mai mult →

Interviuri

VLADIMIR TISMĂNEANU VLADIMIR TISMĂNEANU     Vladimir Tismaneanu (n. 4 iulie 1951, Brasov) este un politolog ... citeşte mai mult →