Dimensiunea egalitătii de gen în sistemul românesc de pensii

  • Autor:

  • Editura: Editura Universitară

    ISBN: 978-606-28-0156-4

    Doi: 10.5682/9786062801564

  • Anul publicării:

    Ediţia: I

    Pagini: 230

000 RON

Disponibilitate: stoc epuizat

Acest produs nu este pe stoc momentan.



Mai multe detalii Dimensiunea egalitătii de gen în sistemul românesc de pensii

Egalitatea de sanse, in general, si egalitatea de sanse si tratament intre femei si barbati, in mod particular, reprezinta un subiect complex, determinat in timp si conditionat nu numai de factori obiectivi precum cei economici, ci si de factori socio-culturali, subiectivi, ca de pilda traditiile, obiceiurile, stereotipurile de gen s.a.m.d. Pâna nu demult, sistemele de protectie sociala au avut ca punct focal familia. In ultimii ani insa s-a pus tot mai mult accentul pe drepturile individuale, iar acest lucru creeaza probleme femeilor in cazul divortului sau al decesului partenerului de viata. Cum femeile au de multe ori o participare mai redusa pe piata muncii, au intreruperi mai frecvente in cariera, sunt suprareprezentate in ocupatiile slab remunerate, au o preponderenta mai mare intre persoanele cu contracte de munca atipice, au tendinta mai mare de a lucra pe piata muncii informala, acestea au toate sansele sa acumuleze drepturi de pensii mai reduse comparativ cu barbatii. De multe ori chiar politicile in domeniul pensiilor/constructia sistemelor de pensii sunt cele care creeaza stimulii ce afecteaza decizia femeilor de a cauta o munca salarizata sau de a se dedica mai mult activitatilor neremunerate din cadrul familiei.

Pensiile sunt cea mai importanta componenta a veniturilor persoanelor vârstnice, in special pentru femei [Samek si altii, 2011]. Spre deosebire de alte categorii de venituri ca de exemplu veniturile din chirii, din dobânzi etc. care apartin de facto intregii gospodarii si nu pot fi atribuite direct unui anumit membru al familiei, pensiile sunt venituri individuale. Astfel, acestea constituie un determinant important al independentei economice a beneficiarilor, altfel spus, pensiile reprezinta un element hotarâtor al capacitatii individului vârstnic de a-si conduce viata si de a lua decizii pentru el insusi. Studii recente au evidentiat aspecte ingrijoratoare vizavi de situatia femeilor in ceea ce priveste drepturile de pensii. Astfel, un raport finantat de Comisia Europeana, publicat in anul 2013 si intitulat The Gender Gap in Pensions in the EU, a evidentiat existenta unui decalaj de gen in domeniul pensiilor foarte ridicat, de 39% la nivelul UE27. Valorile cele mai ridicate s-au inregistrat in Luxemburg (47%) si Germania (44%), iar in 17 din cele 27 de State Membre indicatorul a avut valori mai mari sau egale cu 30%, aici incadrându-se si România. Acest lucru inseamna ca decalajul de gen in domeniul pensiilor este de peste doua ori mai mare comparativ cu decalajul de gen privind salariile, acesta din urma fiind de 16% la nivelul UE27 ca medie. Intre cele doua marimi nu exista insa intotdeauna o legatura, atâta timp cât in cazul Estoniei de pilda, care are cel mai inalt decalaj de gen in domeniul salariilor (30%), se inregistreaza cel mai mic decalaj de gen in ceea ce priveste nivelul pensiilor, de numai 4%. Acest lucru se constituie intr-un argument valid al faptului ca politicile in domeniul pensiilor/constructia sistemelor de pensii pot reduce inegalitatile de gen de pe piata muncii. Sunt insa situatii in care acestea pot sa conserve dezechilibrele sau chiar sa le adânceasca.

In ultimii douazeci de ani, reforma pensiilor a fost un subiect intens discutat in toate statele europene. Guvernele au purces la reforma din cauza faptului ca sustenabilitatea financiara a sistemelor de protectie sociala a fost profund afectata de imbatrânirea demografica (ca rezultat combinat al scaderii ratelor de natalitate si al cresterii sperantei de viata), de efectele globalizarii (ce determina cresterea competitiei pe plan international), de schimbarile in modelul de piata a muncii cu sporirea formelor atipice de ocupare, de modificari in structura familiei, de cresterea mobilitatii internationale si, mai recent, si de criza economica si financiara globala. Sistemele de pensii au trebuit sa raspunda tuturor acestor provocari prin reforma, structura acestora a avut un caracter evolutiv pentru a se adapta permanent la schimbarile din societate si din economie.

In urma reformei sistemele de pensii au devenit mai complexe, drepturile de pensii ale unei persoane constituindu-se acum prin contributiile platite la mai multi piloni. In marea lor majoritate tarile din Europa Centrala si de Est, inclusiv România, au ales sa implementeze sistemul multi-pilon propus de Banca Mondiala. Reforma sistemelor de pensii a insemnat: un accent mai mare pe principiul contributivitatii, implicând o legatura mai strânsa intre contributiile platite si beneficiile primite; transferul riscurilor de la stat catre beneficiarii sistemului; cresterea dar si egalizarea (in multe cazuri) a vârstelor de pensionare pentru femei si barbati; modificarea mecanismelor de indexare a pensiilor si inlocuirea lor cu unele mai putin generoase. Trebuie spus insa ca, in general, reformele sistemelor de pensii de pâna acum s-au axat in special pe asigurarea sustenabilitatii financiare pe termen lung. In schimb, de multe ori, impactul acestor reforme asupra capacitatii sistemelor de pensii de a asigura pensii adecvate a avut tendinta de a fi ignorat. Ori tocmai acest obiectiv de adecvare este puternic conectat cu dimensiunea de gen. Pe plan international, exista o serie de cercetari cu privire la dimensiunea de gen in sistemele de securitate sociala a persoanelor vârstnice. Unele dintre acestea radiografiaza politicile din domeniul pensiilor din perspectiva egalitatii de gen si a statului bunastarii abordând probleme precum diviziunea muncii in cadrul familiei, modelul familial si schimbarile in structura familiei, relatiile dintre stat, piata si familie [Ginn, Street si Arber 2001; Meyer si Pfau-Effinger, 2006; Frericks, Maier si de Graaf, 2007]. Alte studii analizeaza prin prisma dimensiunii de gen drepturile de pensii intr-o varietate de scheme de pensii [Ginn, 2004; Kidd, 2009], iar altele se axeaza mai mult pe implicatiile de gen ale diferitelor caracteristici parametrice ale sistemelor de  pensii ca de pilda vârsta de pensionare a femeilor si barbatilor. In fine, exista studii care se concentreaza pe evaluarea experientelor nationale si internationale in materie de reforma a pensiilor dintr-o perspectiva de gen [Castel si Fox, 2001; Bonnet si Geraci, 2009; Elveren, 2013] (....)

Cuprinsul cărţii Dimensiunea egalitătii de gen în sistemul românesc de pensii

Introducere/ 9

1. Legislatia in domeniul egalitatii de gen pe plan national si european/ 18

2. Analiza sistemului romanesc de pensii din perspectiva dimensiunii de gen/31

2.1. Structura actuala a sistemului romanesc de pensii/31

2.1.1. Sistemul public de pensii – Pilonul I /32

2.1.2. Sistemul privat de pensii – Pilonul II si Pilonul III/45

2.2. Cadrul european privind reforma pensiilor si analiza SWOT a sistemului romanesc de pensii/54

2.3. Reglementari cu impact de gen in domeniul pensiilor din Romania /62

3. Factori cu potential generator de inegalitati de gen in domeniul pensiilor/67

3.1. Factori demografici si de piata muncii / 67

3.2. Factori ce tin de structura familiei/ 88

3.3. Factori ce tin de constructia sistemului de pensii/ 90

4. Perceptii cu privire la egalitatea de gen pe piata

muncii si in sistemul de pensii din Romania / 95

4.1. Piata muncii si egalizarea varstei de pensionare intre femei si barbati/ 96

4.1.1. Asocierea cuvantului „pensie” /96

4.1.2. Asigurarea unui venit adecvat la momentul retragerii din viata activa /98

4.1.3. Responsabilitatea contribuirii la fondul de pensii / 109

4.1.4. Egalizarea varstei de pensionare intre femei si barbati / 114

4.2. Ingrijirea copiilor si munca neremunerata in cadrul familiei: implicatii privind implementarea principului egalizarii varstei de pensionare intre femei si barbati /122

4.2.1. Impartirea responsabilitatilor de ingrijire si educare a copiilor in cadrul familiei/ 124

4.2.2. Aprecierea timpului acordat ingrijirii copiilor / 128

4.2.3. Concediul pentru ingrijirea copilului cu varste intre 0-2 (3) ani si principiul egalitatii de gen: realitati romanesti/ 132

5. Sanatatea, sistemele de pensii si inegalitatea de gen in cercetarile actuale de la nivel european/ 144

5.1. Dreptul la protectia sanatatii, asigurarile de sanatate si sistemele de pensii la nivel european /145

5.2. Contributia pensionarilor la finantarea sistemelor de sanatate/ 158

5.3. Perceptii cu privire la posibilitatile de acoperire a nevoii de ingrijire medicala in perspectiva pensionarii/ 166

6. Gradul de adecvare a pensiilor femeilor si barbatilor in sistemul romanesc de pensii /194

6.1. Indicatori ai gradului curent de adecvare a pensiilor/ 194

6.2. Model de evaluare a impactului de gen al reformei pensiilor /206

7. Directii de actiune pentru un sistem de pensii echitabil din perspectiva dimensiunii de gen/ 217

Bibliografie/ 220

Despre autor

Luise Mladen

Mihaela Ghenta

Aniela Matei

Bertha Sanduleasa

Te-ar mai putea interesa şi..

Modele si metode de evaluare a costurilor referitoare la calitate in industria ospitalitatii

Modele si metode de evalu..

Economie generala

000 RON Detalii

Management de proiect. Teorie si practica

Management de proiect. Te..

Economie generala

000 RON Detalii

Economia sociala de piata

Economia sociala de piata..

Economie generala

1500 RON Detalii


Analiză economico-financiară

Analiză economico-financ..

Economie generala

1638 RON Detalii

Audit intern

Audit intern..

Economie generala

000 RON Detalii

Diagnoza economică în controlul statistic al calităţii

Diagnoza economică în c..

Economie generala

000 RON Detalii

Promoţii

GHIDUL LEGISLATIV-FISCAL AL MICULUI ÎNTREPRINZĂTOR

GHIDUL LEGISLATIV-FISCAL ..

Contabilitate

3000 RON Detalii 38.53 RON

Memomed 2017

Memomed 2017..

Medicina

6400 RON Detalii 80 RON

Filosofie, credinta si drept

Filosofie, credinta si dr..

Drept

4500 RON Detalii 60 RON

Recomandările editurii

Citatul zilei

Preceptele dreptului sunt: sa traiesti cinstit, sa nu vatami altuia, sa dai fiecaruia ce i se cuvine

Iustinian

Personalităţi

Mihai Eminescu Mihai Eminescu Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 -15 iunie 1889) a fost poet , prozator  roman,   ... citeşte mai mult →

Interviuri

VIOREL-MIHAI CIOBANU VIOREL-MIHAI CIOBANU Prof. univ. dr. Viorel‑Mihai Ciobanu a absolvit Facultatea de Drept, obtinand ... citeşte mai mult →