DREPT EUROPEAN AL CONCURENTEI

  • Autor:

  • Editura: Editura Universitară

    ISBN: 978-606-28-0074-1

    Doi: 10.5682/9786062800741

  • Anul publicării:

    Ediţia: I

    Pagini: 506

6744 RON

Disponibilitate: stoc epuizat

Acest produs nu este pe stoc momentan.



Cuprinsul cărţii DREPT EUROPEAN AL CONCURENTEI

INTRODUCERE /7

CAPITOLUL I CONCURENTA COMERCIALA. ASPECTE INTRODUCTIVE /11

Sectiunea 1. Notiunea de concurenta/11

§1. Cadrul legal intern, european si international al concurentei /11

§2. Definitia si caracteristicile concurentei/45

§3. Functiile si felurile concurentei - concurenta loiala, concurenta neloiala /47

§4. Concurenta loiala - tipuri /48

§5. Concurenta neloiala. Determinarea domeniului concurentei/62

Sectiunea 2. Notiunea dreptului concurentei . Acceptiuni si interpretari /77

§1. Notiunea de drept european al concurentei /77

§2. Obiectul dreptului european al concurentei /83

§3. Caracteristicile dreptului european al concurentei /83

§4. Locul dreptului concurentei în dreptul românesc si legatura cu alte ramuri de drept/89

§5. Izvoarele dreptului european al concurentei/92

Sectiunea 3. Rolul si importanta dreptului concurentei pe plan intern si comunitar. Principiile dreptului concurentei /99

1§. Rolul si importanta dreptului concurentei /99

§2. Principiile dreptului concurentei /100

Sectiunea 4. Caracterizare Uniunea Europeana/101

§1. Istoricul constructiei unionale /101

§2. Cei trei piloni ai Uniunii Europene/107

§3. Institutiile Uniunii Europene /110

Sectiunea 5. Institutii cu atributii în supravegherea concurentei. Consiliul Concurentei/128

§1. Institutii cu atributii în supravegherea concurentei/128

§2. Organizarea Consiliului Concurentei /130

§3. Principiile de organizare si functionare ale Consiliului Concurentei /132

§4. Atributiile Consiliului Concurentei /134

§5. Atributiile organelor de conducere si decizie ale Consiliului Concurentei /135

CAPITOLUL II. INSTITUTI FUNDAMENTALE ALE DREPTULUI CONCURENTEI /137

Sectiunea 1.Clientela comerciala/137

§1. Notinea de clientela, tipurile si caracteristicile acesteia /137

§2. Relatia dintre clientela si fondul de comert /139

Sectiunea 2. Piata libera concurentiala. Piata relevanta sau sectoriala/141

§1. Piata relevanta – notiune, tipuri, functii/141

§2. Elementele specifice pietei relevante – piata relevanta a produsului si piata geografica relevanta /150

Sectiunea 3. Notiunea de întreprindere/155

Sectiunea 4. Raportul juridic de concurenta /157

§1. Notiune si subiecte/157

§2. Regimul juridic al accesului pe piata al întreprinderilor /166

§3. Continutul raportului juridic de concurenta/170

§4. Obiectul raportului juridic de concurenta /173

CAPITOLUL III. PRACTICI ANTICONCURENTIALE /176

Sectiunea 1.Principiul interzicerii practicilor anticoncurentiale/176

§1. Evolutie legislativa. Notiune. Forme /176

§2. Tipuri de practici anticoncurentiale prevazute de art.5 din Legea concurentei /179

§3. Formele de manifestare a întelegerilor anticoncurentiale (antantelor) /183

§4. Premisele aplicarii art.5 alin.1 din Legea concurentei/188

§5. Politica europeana în domeniul concurentei potrivit art.101 si art.102 din Tratatul de functionare al Uniunii Europene – TFUE /189

§6. Procedura de evaluare, exceptare si sanctionare a antantelor/215

§7. Regimul sanctionator /218

§8. Politica de clementa/224

Sectiunea 2. Abuzul de pozitie dominanta –forma cea mai grava a practicilor Anticoncurentiale/228

§1. Cadrul legal. Notiunea de abuz de pozitie dominanta /228

§2. Formele abuzului de pozitie dominanta/236

§3. Controlul abuzului de pozitie dominanta /240

§4. Regimul sanctionator /243

CAPITOLUL IV. CONTROLUL CONCENTRARILOR ECONOMICE/261

Sectiunea 1. Cadrul legal intern si european /261

Sectiunea 2. Concentrarea economica. Notiune si clasificare /264

§1. Notiunea de concentrare economica /264

§2. Clasificarea concentrarilor economice /264

Sectiunea 3. Distinctia dintre operatiunile de asociare concentrative si cele de cooperare /268

Sectiunea 4. Evaluarea restrictionarilor direct legate si neceare implementarii concentrarilor economice /270

Sectiunea 5.Exceptari în baza Legii concurentei cu privire la concentrarile Economice/271

Sectiunea 6. Evaluarea operatiunilor de concentrare economica /272

Sectiunea 7. Notificarea concentrarilor economice. Procedura simplificata de analiza a anumitor concentrari economice /273

§1. Notificarea concentrarilor economice. Partile obligate sa inainteze notificari. Termenul de notificare/273

§2. Examinarea notificarii. Emiterea deciziilor în cazurile de concentrare economica /274

§3. Procedura simplificata de analiza a anumitor concentrari economice/278

CAPITOLUL V. AJUTORUL DE STAT /283

Sectiunea 1. Cadrul legal. Notiunea de ajutor de stat /283

§1. Cadrul legal/283

§2. Notiunea de ajutor de stat /284

Sectiunea 2. Procedura de pregatire a notificarii si informarii. Procedura în fata Comisiei Europene /287

§1. Procedura de pregatire a notificarii si informarii/287

§2. Procedura în fata Comisiei Europene /290

Sectiunea 3. Monitorizarea ajutoarelor de stat. Rambursarea, recuperarea, suspendarea sau recuperarea provizorie a ajutorului de stat ilegal si a ajutorului de stat abuziv. Contraventii si sanctiuni /291

§1. Monitorizarea ajutoarelor de stat /291

§2. Rambursarea, recuperarea, suspendarea sau recuperarea provizorie a ajutorului de stat ilegal si a ajutorului de stat abuziv. Contraventii si sanctiuni/293

§3. Contraventii si sanctiuni /294

CAPITOLUL VI. CONCURENTA NELOIALA PE PIATA INTERNA SI EUROPEANA /295

Sectiunea 1. Notiunea de concurenta neloiala. Aspecte introductive despre concurenta neloiala la nivel european. Actele si faptele de concurenta neloiala/295

§1. Notiunea de concurenta neloiala/295

§2. Aspecte introductive despre concurenta neloiala la nivel european/298

§3. Actele si faptele de concurenta neloiala /300

Sectiunea 2. Raspunderea pentru concurenta neloiala/306

§1. Raspunderea civila/306

§2. Raspunderea penala /309

§3. Raspunderea contraventionala /312

Sectiunea 3. Dumpingul la export si la import /318

§1. Notiunea de dumping. Clasificare /318

§2. Elementele componente ale dumpingului de marfuri /320

Sectiunea 4. Subventiile la export si import. Raspunderea /324

§1. Notiunea de subventie la export si import /324

§2. Raspunderea pentru dumping si subventii/326

Sectiunea 5. Politica Uniunii Europene în domeniul dumpingului si subventiilor /328

§1. Masuri antidumping aplicate de Uniunea Europeana la importul din tari terte /328

§2. Masuri antisubventii aplicate de Uniunea Europeana la importul din tari terte /334

§3. Masuri de salvgardare la care poate recurge Uniunea Europeana/336

§4. Apararea împotriva barierelor comerciale/ 337

CAPITOLUL VII. COOPERAREA DINTRE COMISIA EUROPEANA, AUTORITATILE DE CONCURENTA DIN STATELE MEMBRE SI INSTANTELE NATIONALE/340

Sectiunea 1. Scurt istoric despre Comunitatea Europeana/ 340

Sectiunea 2. Integrarea României în Uniunea Europeana / 343

Sectiunea 3. Politica europeana în domeniul concurentei / 348

§1. Orientari si contradictii ale politicii comunitare /351

§2. Cooperarea dintre Comisie si autoritatile de concurenta din statele membre/ 359

§3. Aplicarea uniforma a dreptului comunitar privind concurenta /361

CAPITOLUL VIII. CELE PATRU LIBERTATI FUNDAMENTALE/369

Sectiunea 1. Libera circulatie a marfurilor /369

§1. Aspecte generale/369

§2. Cadru legal/372

§3. Institutii responsabile/377

§4. Uniunea vamala /381

Sectiunea 2. Libera circulatie a fortei de munca si libertatea de stabilire /392

§1. Migratia /392

§2. Libera circulatie a persoanelor în Uniunea Europeana/418

§3. Libera circulatie a lucratorilor /430

Sectiunea 3. Libera circulatie a capitalurilor /441

Sectiunea 4. Libera circulatie a serviciilor /442

CAPITOLUL IX. ALTE POLITICI COMUNITARE /446

Sectiunea 1. Politica comunitara a mediului/446

§1. Aspecte generale despre mediu si legislatia mediului /447

§2. Scurt istoric al legislatiei mediului /449

§3. Momente cheie în politica de mediu a Uniunii Europene/453

§4. Cadrul legal/455

§5. Instrumente de aplicare a politicii de mediu /463

§6. Dezvoltarea durabila /469

§7. Raspunderea pentru atingerile aduse mediului inconjurator/475

Sectiunea 2. Politica comuna a transporturilor /489

§1. Consideratii introductive privind politica transporturilor în Uniunea Europeana /489

§2. Istoricul politicii de transport în Uniunea Europeana/489

§3. Principii generale privind politica transporturilor /491

§4. Obiectivele politicii în domeniul transporturilor /496

§5. Cadrul legislativ al politicii transportului /499

Cuvânt înainte DREPT EUROPEAN AL CONCURENTEI

Ratiunea principala de a fi a politicii in domeniul concurentei este determinata de faptul ca piata nu poate, in mod natural, sa functioneze normal, fiind necesare interventii din afara, care sa-i asigure o evolutie corespunzatoare. Este bine cunoscut rolul fundamental jucat de piata si concurenta, in garantarea bunastarii consumatorilor, in realizarea unei repartitii optime a resurselor si in oferirea unei motivatii puternice privind cresterea eficientei si a nivelului tehnic si calitativ al productiei. Totodata, principiul economiei de piata deschise, nu implica existenta unei atitudini pasive fata de modul de functionare al pietelor, ci dimpotriva, impune mentinerea unei vigilente constante cu scopul sa permita mecanismelor pietei sa functioneze corect. Acest lucru devine cu atat mai necesar in actualul context mondial, al globalizarii, caracterizat prin adancirea integrarii la nivelul pietelor.

Politica concurentiala este una dintre cele mai vechi politici, dezvoltandu-se in mod considerabil de-a lungul ultimilor ani. Este de asemenea una dintre politicile cu cele mai concrete rezultate, usor vizibile in societate. Politicile comune reprezinta si sunt asimilate, de fapt, substituirii, ca prima modalitate evidenta de exercitare a competentelor Uniunii Europe, context in care, competentele nationale sunt transferate la nivel suprastatal. Cealalta modalitate de exercitare a atributiunilor Uniunii Europene, armonizarea, are in vedere mentinerea competentelor nationale, totul pe fondul unor apropieri legislative in domenii si sectoare concrete ale vietii economico-sociale. 

Politicile comune constituie un ansamblu de reguli, masuri, linii de actiune si conduita propuse si adoptate de catre institutiile europene, ce sustin atat integrarea economica, cat si pe cea politica.

Ca tipologie, aceste politici imbraca trei forme de prezentare:

1) politici comune orizontale, numite si generale, care afecteaza in mod egal modul de manifestare a activitatilor in toate statele membre. Aici se include politica sociala, cea concurentiala, si cea referitoare la dreptul mediului;

2) politici comune sectoriale, ce se focalizeaza pe sectoare bine delimitate ale economiilor nationale ale statelor membre, cum ar fi cele din domeniul industrial, agricol, al transporturilor, al energiei electrice;

3) politici comune externe, care se preocupa de relatiile Uniunii Europene cu state terte, precum si politica comerciala sau politica de sprijinire a dezvoltarii multidimensionale. 

In final, se urmareste dezvoltarea competentelor comunitare, in special a celor ce revin Comisiei Europene, mai mult decat a celor nationale ale statelor membre. Acest lucru este demonstrat si de sporirea numarului de domenii asupra carora se exercita competentele comunitare, deci asupra carora se aplica politicile comune. Daca la origine, numai trei domenii faceau obiectul exercitarii acestor competente si anume: politica agricola, politica comerciala, politica in ramura transporturilor, prin actul unic European un numar de cinci domenii noi se adauga in portofoliul de competente European: politica monetara, politica sociala, politica ambientala, politica de coeziune economica si sociala, politica de cercetare - dezvoltare. Ratiunea principala de a fi a politicii in domeniul concurentei este determinata de faptul ca piata nu poate, in mod natural, sa functioneze normal, fiind necesare interventii din afara, care sa-i asigure o evolutie corespunzatoare. 

Este bine cunoscut rolul fundamental jucat de piata si concurenta in garantarea bunastarii consumatorilor, in realizarea unei repartitii optime a resurselor si in oferirea unei motivatii puternice privind cresterea eficientei si a nivelului tehnic si calitativ al productiei. Totodata, principiul economiei de piata deschise nu implica existenta unei atitudini pasive fata de modul de functionare al pietelor, ci dimpotriva, impune mentinerea unei vigilente constante, pentru a permite mecanismelor pietei sa functioneze corect. Acest lucru devine cu atat mai necesar in actualul context mondial, al globalizarii, caracterizat prin adancirea integrarii la nivelul pietelor.

Conform teoriei economice, cresterea concurentei pe piata va conduce la o mai buna alocare a resurselor, ca urmare a faptului ca preturile bunurilor si serviciilor vor tinde catre nivelul costurilor marginale. In conditiile concurentei perfecte, preturile vor fi egale cu costurile marginale astfel incat profiturile vor fi zero. Ca atare, producatorii vor avea tendinta sa intervina pentru a-si creste profiturile, prin initierea unor masuri care sa duca la restrangerea concurentei. Intro guvernare caracterizata prin laissez-faire, nu se va putea interveni impotriva unei asemenea optiuni strategice. Factorii care au contribuit la introducerea de reguli in domeniul concurentei sunt de natura diversa si au variat in timp. Fara a incerca sa facem trimiteri mult prea indepartate, trebuie sa observam ca, primul set de reguli in domeniul concurentei a fost introdus in SUA in US Sherman Act din 1890. Masurile au fost adoptate ca rezultat al ingrijorarilor crescande manifestate la sfarsitul secolului al XIX-lea in legatura cu cresterea numarului de intelegeri din domeniul cailor ferate, petrolului si bancilor, care amenintau stabilitatea sistemului economic si politic. In diferitele tari europene, de la inceputul secolului al XX-lea, reglementarile in domeniul concurentei au cautat sa asigure un echilibru intre beneficiile economice generate de colaborarea dintre firme si riscurile politice si economice pe care aceasta le implica. Atat in Germania, cat si in Japonia (ca si in cazul SUA) dupa al doilea razboi mondial, fortele aliate au impus o legislatie antimonopol cu scopul de a restrange puterea unor uriasi financiari-industriali, care sustinusera eforturile de razboi ale acestor tari. Din motive similare, prevederi antitrust au fost introduse si in Tratatul CECO, semnat la Paris in 1954, care, spre deosebire de Tratatul CEE, a inclus de la inceput si reglementari privind controlul concentrarilor. In cazul Comunitatii Europene, regulile au fost introduse in 1957, prin Tratatul CEE, dar din ratiuni diferite. In acest caz, regulile privind concurenta au servit pentru a asigura faptul ca restrictiile tarifare si netarifare existente in cadrul relatiilor comerciale dintre tarile membre si anulate prin acest tratat, nu vor fi inlocuite de carteluri intre companii din diferite tari. Conform reglementarilor comunitare, politica in domeniul concurentei nu este privita ca un scop in sine, ci ca o conditie necesara realizarii pietei interne. Scopul urmarit este de a permite instituirea unui „regim care sa asigure faptul ca, in cadrul pietei unice, concurenta nu este distorsionata”. 

Despre autor

Laura Elena Maierean

Promoţii

Ghid de contabilitate si legislatie pentru Casele de Ajutor Reciproc

Ghid de contabilitate si ..

Contabilitate

4300 RON Detalii 48.17 RON

CONTABILITATE. DE LA TEORIE LA PRACTICA. Metoda si modelare

CONTABILITATE. DE LA TEOR..

Contabilitate

10000 RON Detalii 55 RON

Memomed 2017

Memomed 2017..

Medicina

6400 RON Detalii 80 RON

Recomandările editurii

LIMBA GREACA VECHE. SINTAXA CAZURILOR. O NOUA TEORETIZARE

LIMBA GREACA VECHE. SINTAXA CA..

Limbi si literaturi straine

3000 RON Detalii

Apa - viata si energie. Ghid de documentare si executie a instalatiilor de producere a energiei electrice

Apa - viata si energie. Ghid d..

Stiinte tehnice

3854 RON Detalii

Citatul zilei

Preceptele dreptului sunt: sa traiesti cinstit, sa nu vatami altuia, sa dai fiecaruia ce i se cuvine

Iustinian

Personalităţi

Mihai Eminescu Mihai Eminescu Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 -15 iunie 1889) a fost poet , prozator  roman,   ... citeşte mai mult →

Interviuri

ZOE PETRE ZOE PETRE Zoe Petre (n. 23 august 1940, Bucuresti) este un istoric, publicist si om politi ... citeşte mai mult →